GRAFIC Salariile medii nete din educație au fost cu 19% mai mari în septembrie 2018 față de septembrie 2017. Ministrul promitea 25%
Politic Economic Justiție Social Ultima Ora

ȘAH MAT. PSD cedează la şantajul UDMR: Legea spălării banilor nu se aplică MINORITĂȚILOR NAȚIONALE

Camera Deputaţilor a adoptat pe articole, luni, proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, urmând ca votul final să fie dat în şedinţa de miercuri.  Proiectul transpune mai multe directive europene referitoare la combaterea spălării banilor.

ȘAH MAT. PSD cedează la şantajul UDMR: Legea spălării banilor nu se aplică MINORITĂȚILOR NAȚIONALE

Proiectul a ieşit din Comisia Juridică şi Comisia de Buget într-o formă care a nemulţumit UDMR. Liderii maghiari au ameninţat, potrivit unor surse politice, că nu vor vota nici acest proiect, nici legea offshore. Plenul Camerei a decis rapid retrimiterea la comisii şi, în mod excepţional, comisiile s-au reunit în timpul plenului pentru a modifica un articol din lege. Chiar şi aşa modificarea a mulţumit doar parţial UDMR, astfel că parlamentarii maghiari nu au votat în plen. Problema ar putea fi o eventuală neconstituţionalitate a prevederii cerute de UDMR.

Textul adoptat prevede interzicerea emiterii de acţiuni la purtător şi ca asociaţiile şi fundaţiile să fie obligate să raporteze instituţiilor statului, printre care şi Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, toţi beneficiarii. Conform unui amendament stabilit luni în Comisia juridică, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, sunt exceptate de la aceste prevederi şi nu vor fi entităţi raportoare.

Potrivit textelor adoptate, la data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător existente, sub sancţiunea nulităţii absolute.

„Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative şi actul constitutiv actualizat va fi depus la Oficiul Registrului Comerţului. Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. La data expirării termenului, consiliul de administraţie al societăţii va înscrie pe titluri şi în registrul acţionarilor numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoană fizică, sau denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană juridică, după caz. Acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii emitente se anulează de drept la data expirării termenului prevăzut, cu consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social. Neîndeplinirea, până la expirarea termenului, a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora. La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii”, prevede textul adoptat, potrivit Agerpres.

Deputaţii au mai decis ca persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante să fie considerate persoane expuse public în sensul acestei legi. Aceştia sunt: şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat, membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale, ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate, membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale, directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

 

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.