5 semnale de alarmă din raportul NATO: România, exemplu în noul „război al minții”

România este menționată astăzi ca exemplu într-o analiză prezentată la Adunarea Parlamentară a NATO, privind intensificarea operațiunilor de război cognitiv – un tip de confruntare în care mintea umană devine câmpul de luptă.

Raportul realizat de European Union Institute for Security Studies (EUISS) arată că Rusia folosește inclusiv încălcări ale spațiului aerian al Poloniei, României și Estoniei ca parte a unor operațiuni psihologice menite să manipuleze percepția publică. Scopul acestor acțiuni nu este doar militar, ci și mental: inducerea fricii, a neîncrederii și a reacțiilor disproporționate, care pot destabiliza regiunea și submina încrederea în instituții.

Conceptul de „război cognitiv” presupune folosirea tehnologiilor emergente – de la inteligență artificială și deepfake-uri, până la campanii online coordonate – pentru a influența gândirea colectivă și a controla narațiunile publice.

În cadrul dezbaterilor, România a avut o prezență activă, subliniind importanța cooperării internaționale și a rezilienței societale în fața manipulării informaționale.

Alina Gorghiu, prezentă la lucrările Adunării, a evidențiat nevoia ca statele membre să-și consolideze apărarea cognitivă prin educație și reacție rapidă la campaniile de dezinformare.

„România înțelege foarte bine dimensiunea psihologică a războiului modern. Este esențial să construim reziliență cognitivă, pentru a proteja cetățenii de manipulare și dezinformare”, a declarat deputatul PNL, Alina Gorghiu.

Ca răspuns la aceste provocări, Uniunea Europeană propune consolidarea securității cognitive, adică protejarea proceselor mentale și a capacității de decizie împotriva manipulării. Printre principalele măsuri recomandate se numără:

1. Educație pentru gândire critică și alfabetizare media;

2. Identificarea vulnerabilităților psihologice exploatate online;

3. Crearea de echipe de răspuns rapid la campanii de dezinformare;

4. Cooperare între experți în securitate, psihologie și tehnologie;

5. Creșterea rezilienței cognitive la nivel național.

Pentru România, aflată la granița estică a Europei, aceste recomandări au o importanță strategică. Reziliența cognitivă – capacitatea de a gândi limpede, de a verifica sursele și de a nu ceda manipulării emoționale – devine tot mai clar o formă de apărare națională.

Participarea delegației României la Adunarea Parlamentară a NATO reafirmă rolul activ al țării noastre în consolidarea securității regionale și în combaterea noilor forme de agresiune hibridă. România continuă să fie un partener de încredere în eforturile alianței de a proteja nu doar frontierele fizice, ci și cele informaționale și cognitive.

Într-un context în care un clip fals poate provoca panică, iar o știre trucată poate diviza societăți, cea mai puternică armă rămâne mintea informată și calmă.

”Astăzi, România este menționată ca exemplu într-o analiză prezentată la Adunarea Parlamentară a NATO despre războiul cognitiv.Raportul realizat de European Union Institute for Security Studies (EUISS) arată cum Rusia folosește inclusiv încălcări ale spațiului aerian al Poloniei, României și Estoniei ca parte a unor operațiuni psihologice menite să manipuleze percepția publică.

Scopul nu este doar militar, ci mai ales mental: să inducă teamă, neîncredere și reacții disproporționate, care pot destabiliza regiunea și submina încrederea în instituții.

Această strategie face parte din ceea ce experții numesc război cognitiv – un nou tip de confruntare în care mintea umană devine câmpul de luptă.

Prin inteligență artificială, deepfake-uri, conturi false și narațiuni emoționale, actorii ostili încearcă să controleze nu doar ce gândim, ci cum gândim. Uniunea Europeană propune acum o abordare nouă: securitatea cognitivă – protejarea proceselor noastre mentale și a capacității de decizie împotriva manipulării.

Aceasta înseamnă: educație pentru gândire critică și alfabetizare media; identificarea vulnerabilităților psihologice exploatate online; echipe de răspuns rapid la campanii de manipulare și dezinformare; colaborare între experți din domeniul securității, psihologiei și tehnologiei.

România, aflată la granița estică a Europei, are un rol esențial în acest efort. Reziliența cognitivă – adică puterea de a gândi limpede, de a verifica sursele și de a nu cădea pradă emoțiilor colective – devine acum o formă de apărare națională.

Într-o lume în care un clip video fals poate declanșa panică, iar o știre trucată poate diviza societăți, cea mai puternică armă este mintea informată și calmă”, spune deputata PNL.