Jurnalistul Ion Cristoiu arată că a trecut deja o lună de la momentul în care Luvodic Orban a depus plângere penală pe numele Vioricăi Dăncilă, pentru înaltă trădare. Cristoiu a explicat că o astfel de plângere trebuia soluționată în regim de urgență, însă, având în vedere că nici SRI și nici DIICOT nu au nicio reacție, asta arată că totul este o farsă și un joc mult mai mare în Sistem.
”Potrivit Codului de procedură penală, dacă fapta nu există, plîngerea se clasează.
În cazul Vioricăi Dăncilă, plîngerea trebuia soluționată în procedură de urgență.
Era vorba de premierul României.
Dacă exista cel mai mic indiciu că plîngerea se referea la fapte care au avut loc, atunci împotriva Vioricăi Dăncilă trebuiau declanșate procedurile suspendării din funcție. Nu de alta, dar acuzațiile lui Ludovic Orban vizau fapte comise de Viorica Dăncilă în exercițiu funcției de premier. Trebuia suspendată, deoarece Înalt Trădătoarea își putea continua în fruntea Guvernului activitatea sa împotriva siguranței naționale.
Dacă însă plîngerea era o glumă iresponsabilă (iresponsabilă, deoarece cu așa acuzații nu te joci nici măcar în visele erotice adolescentine), atunci, potrivit Codului de procedură penală, dat fiind că fapta nu există, plîngerea trebuia clasată.
Era de datoria DIICOT să procedeze de urgență.
Mai era însă o instituție care trebuia să tranșeze imediat chestiunea: SRI.
Faptele acuzate de civilul Ludovic Orban vizau chestiuni de siguranță națională.
Dacă ar fi existat cel mai mic indiciu că Viorica Dăncilă a comis faptele de Înaltă Trădare, SRI-ul ar fi trebuit nu numai să știe, dar și să informeze, ba chiar să intervină pentru a o scoate din joc la început în chip discret. E o practică în viața politică din alte țări ca un caz de Trădare la nivel înalt să se rezolve mai întîi prin plecarea demnitarului din funcție pentru a nu afecta chiar imaginea țării.
Din cîte se vede, un civil, Ludovic Orban, pretinde, prin plîngerea depusă la Parchet, că e mai bine informat decît ditamai SRI-ul, consumator uriaș de bani de la buget, tocmai pentru a ști înaintea civililor dacă la nivel înalt are loc sau chiar se pune la cale un caz de Înaltă Trădare.
Să presupunem, de dragul jocului, că SRI n-a știut nimic de Înalta Trădare din partea premierului, că aflat și el, uluit, de asta, de la civilul Ludovic Orban. Conducerea SRI avea obligația să dea purceadă imediat la o anchetă pentru a vedea dacă acuzațiile erau adevărate și dacă da să emită un Comunicat prin care Ludovic Orban să fie confirmat. Chiar dacă asta ar fi însemnat autodesființarea SRI (ce rost are să mai ținem un Serviciu pe care-l întrece în materie de informații de siguranță națională un civil?!).
Dacă plîngerea ar fi fost un fonfleu, un fake news, avînd în vederea gravitatea cazului (premierul acuzat de Înaltă Trădare printr-o plîngere penală de liderul Opoziției), SRI avea obligația să reacționeze imediat printr-un Comunicat care să susțină că instituția n-are date menite a confirma plîngerea.
Și-n cazul DIICOT și în cazul SRI, dezmințirea plîngerii ar fi însemnat moartea politică a lui Ludovic Orban. Numai că atît DIICOT, cît și SRI se pretind instituții ale statului de drept care nu țin cont de posibilele efecte ale activității lor asupra scenei politice.
A trecut o lună de la depunerea plîngerii.
DIICOT n-a decis nici acum ce se întîmplă cu plîngerea.
SRI n-a reacționat nici acum. Sînt indicii că plîngerea e o farsă? Sigur că sînt.”, arată Ion Cristoiu, pe blogul personal.
