Update: de data asta vrea să-i scape pe mituitori. Deputatul ”Mitralieră” vine cu o nouă propunere

Cu doar o săptămână înainte Crăciunului, Cătălin Rădulescu vine cu o nouă propunere legislativă potrivit căreia abuzul în serviciu cu paguba sub 200.000 de euro nu mai este infracțiune. El este de părere că sancțiunea penală trebuie să intervină doar în cazul unei pagube „substanțiale”.

Modificarea la articolul 289 alineatul 1, referitor la luarea de mită,în formula modificată elimină formula „pentru altul”, specifică faptul că este vorba despre foloase „materiale” şi stabileşte la 1 an limita inferioară a pedepsei.

În urma modificării, pedepsele cu închisoarea vor fi cuprinse între 6 luni şi 5 ani, spre deosebire de forma actuală  a  articolului prevede că „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Se vrea ca și articolul 3 să fie abrogat. Acesta prevede că „mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta”.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, poreclit ”Deputatul Mitraleiră”, întrucât a declarat că scoate mitraliera din casă și împușcă tot ce-i iese în cale, vrea să schimbe din temelii sistemul justiției românești.

În acest sens el a depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege în care propune ca şefii de parchete şi adjuncţii acestora, precum şi şefii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să fie numiţi şi revocaţi de Senat, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

„Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de Senatul României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin 5 ani, desemnaţi de Adunarea Generală a Judecătorilor de la ÎCCJ. Senatul poate refuza numirea în funcţiile de conducere aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului. Numirile în aceste funcţii se fac pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Revocarea din funcţie a acestora se face de către Senat, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM”, se arată în proiectul.

Un alt articol spune că procurorul general al Parchetului de la lângă ÎCCJ, prim procurorul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de Senat, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 16 ani în funcţia de judecător sau procuror – pentru procurorii generali şi procurorul şef DIICOT – şi o vechime de minimum 14 ani în funcţia de procuror sau judecător – pentru adjuncţii acestora şi procurorii şefi de secţie -, pe o perioadă de 4 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Senatul poate refuza motivat numirea acestora, iar revocarea lor din funcţie se poate face tot de Senat, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

În expunerea de motive iniţiatorul arată că şefii de parchete ar trebui să fie numiţi de Senat având în vedere că acesta din urmă „exercită mandat de reprezentativitate dat de popor ca deţinător al suveranităţii naţionale”, propunerea ar trebui să aparţină ministrului Justiţiei „ca reprezentant al ministerului care veghează la respectarea puterii judecătoreşti, ca una dintre cele trei puteri statale fundamentale”.

Mai mult, social-democratul vrea ca faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor. ”Este necesară introducerea unui termen de prescripţie a faptelor ce determină existenţa conflictului de interese sau stării de incompatibilitate, având în vedere că şi în materie mai gravă, a ilicitului penal, există o astfel de instituţie juridică, mai precis prescripţia răspunderii penale.De asemenea, nu este nici moral şi nici legal ca aceste fapte să fie imprescriptibile”, mai spune iniţiatorul.