CORINA CREȚU LOVITURĂ NĂPRASNICĂ PENTRU VIORICA DĂNCILĂ. PREMIERUL A MINȚIT ROMÂNII. DOVADA

CORINA CREȚU LOVITURĂ NĂPRASNICĂ PENTRU VIORICA DĂNCILĂ. PREMIERUL A MINȚIT ROMÂNII. DOVADA

Premierul Viorica Dăncilă anunța anul trecut că până la sfârșitul lui 2018, proiectele pentru finanțarea europeană a celor trei spitale regionale vor fi depuse la Comisia Europeană.

Ea a explicat că pentru cele trei spitale sunt disponibili 150 de milioane de euro, dar costurile necesare ar fi de 460 de milioane de euro pentru un singur spital, astfel că o soluţie ar fi parteneriatul public-privat.
„Am avut discuţie cu doamna Corina Creţu, am discutat şi cu ceilalţi comisari. Eu cred că, pentru a avea un impact foarte bun, trebuie să folosim şi fondurile europene, şi parteneriatul public privat şi fonduri de la bugetul de stat. Noi avem pe cele trei spitale 150 de milioane de euro. Asta înseamnă că, plătind şi ceea ce presupune cheltuielile cu studiile de fezabilitate, ne rămâne mult mai puţin. Nu asta este problema. Noi trebuie să găsim soluţii. Ori să fazăm astfel încât să mai luăm bani europeni, să putem construi pe fonduri europene, ori să construim această conlucrare între fondurile europene şi parteneriatul public-privat, există şi un regulament european în acest sens”, a declarat Dăncilă, la Antena 3, potrivit Agerpres.
Premierul a explicat că, pentru suplimentarea fondurilor, trebuie o conlucrare cu comisarul Corina Creţu sau găsirea unei alte surse de finanţare.

„Bineînţeles că vrem să facem spitalele. Depunem toate actele până la sfârşitul acestui an. Nu există o problemă din acest punct de vedere. Problema este să privim puţin mai departe. Ne trebuie 460 de milioane de euro pentru un spital, trebuie să vedem cum putem, să trimitem o scrisoare, să conlucrăm cu doamna Creţu, să putem să luăm din aceşti bani mai mulţi de la Comisia Europeană, sau să găsim o altă sursă de finanţare, şi aici ne gândim la parteneriatul public-privat. Aceştia sunt bani care presupun o cheltuire suplimentară de la bugetul de stat. Noi trebuie să vedem care este cea mai bună formulă. Dar ne dorim, cu siguranţă ne dorim să avem cât mai mulţi bani europeni în România, să avem o absorbţie cât mai mare. Sperăm ca până la finalul mandatului să ajungem la 100%. Avem un obiectiv ambiţios, dar, în acelaşi timp, în paralel, vrem să folosim şi parteneriatul public-privat”, a spus Viorica Dăncilă anul trecut.

Proiectele pentru cele trei spitale regionale nu au fost trimise la Comisia Europeană (CE), a susţinut, vineri seara, comisarul european pe Politici Regionale, Corina Creţu.

„Pot fi finaţate (n.red. – în perioada de programare 2014 – 2021), dacă Guvernul decide să solicit Comisiei Europene realocarea fondurilor din cadrul Programului Operaţional sau din alte programe operaţionale sau idea fazării. Pentru a fi fazate, în primul rând trebuie să primim proiectele, pentru a fi analizate. Proiectele n-au ajuns la Comisia Europeană”, a afirmat Corina Creţu, vineri seara, în cadrul unei emisiunie la Digi 24.

Pentru cele trei spitale regionale (Craiova, Cluj şi Iaşi), CE a semnat un contract iniţial de 150 de milioane de euro, în 2015, pe Programul Operaţional Regional (POR), iar terenurile au fost selectate în anul următor. De asemenea, 1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru studiile de fezabilitate.

„Potrivit noii concepţii a miniştrilor, sunt de dimensiuni mai mari decât au fost gândite iniţial şi potrivit studiilor de fezabilitate se ajunge la o diferenţă foarte mare. Se ajunge la 1,2-1,5 miliarde de euro pentru toate cele trei spitale. Sigur că aceste costuri nu înseamnă numai faptul că ai construit trei clădiri noi. Aceste costuri ar acoperi proiectarea spitalelor, construcţia, supravegherea, echipamentele necesare. Sunt gata să discutăm orice variantă. Am lăsat 100% în mâna autorităţilor române cum vor să procedeze în continuare”, a detaliat Creţu.

Prin POR, beneficiarul pentru aceste spitale este Ministerul Sănătăţii, astfel că ar trebui schimbată legislaţia, potrivit comisarului european.

„În cazul în care autorităţile naţionale doresc o sumă mai mare, trebuie să facă o solicitare şi să se angajeze în discuţii cu noi, ceea ce nu s-a întâmplat, până acum. În cazul în care autorităţile nu doresc să aloce fonduri, iarăşi, trebuie să facă o solicitare şi să aloce aceşti 150 de milioane de euro către alte destinaţii”, a explica Corina Creţu.

Comisarul european a susţinut că aceste proiecte pot fi făcute printr-un parteneriat public-privat şi pot completa fondurile europene, dar se îndoieşte că ar accepta Comisia Europeană să finanţeze pe fonduri europene companii din afara Uniunii.

„Dacă autorităţile române decid să meargă pe parteneriat public-privat, ar trebui să recurgă la asistenţă specializată din partea instituţiilor specializate, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii, cum ar fi BERD-ul. În cazul spitalelor regionale, ar fi moral să se facă clădirile, dacă şi managementul este dat în mâna privaţilor, atunci nu mai este în scopul ajutorării oamenilor celor mai săraci şi mai vulnerabili. Dacă managementul merge în mâna privaţilor, automat, aceia vor pune taxe mari şi vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogaţi. N-am auzit acest lucru decât tangenţial. Sper să nu fie adevărat. Am mai avut investiţii pe fonduri europene la care nu au acces oameni cu venituri mici”, a adăugat Creţu.

Astfel, CE este în faza în care aşteaptă solicitările în scris, deoarece s-a afirmat public că se doreşte fazarea – 150 de milioane de euro pentru documentaţie, în actuala perioadă de programare (2014-2020) şi construcţia în perioada 2021-2027. „Dar noi în scris n-am primit nimic, ca să ne putem angaja într-o discuţie. N-am primit proiectele, în primul rând”, a concluzionat Creţu, conform mediafax.ro.

Comentarii

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.