Câmpia Libertății este un simbol al românismului transilvănean

Câmpia Libertății  din Blaj a fost locul unde s-au ținut două adunări naționale în timpul revoluției de la 1848, în luna mai și apoi în septembrie.  În data de 15 mai 1848 s-a ținut aici Adunarea de la Blaj, cu participarea a 30.000-40.000 de români din Transilvania care şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie. Tot aici s-a adunat oastea lui Avram Iancu pentru a duce la îndeplinire pe calea armelor idealurile românilor transilvăneni. 

La 15 mai 1948 a fost sărbătorit cu mare fast, în prezența lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a lui Petru Groza, centenarul Adunării de la Blaj. Câmpia Libertății a fost decorată cu portrete ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și Lenin, respectiv cu panouri purtând inscripția „Trăiască RPR!” În cadrul acestei manifestații mitropolitul ortodox Nicolae Bălan de la Sibiu a rostit un discurs de chemare a uniților la ortodoxie, fapt care avea să coincidă cu ofensiva explicită a guvernului Groza împotriva Bisericii Române Unite. Episcopului unit Ioan Suciu nu i s-a îngăduit să vorbească. Episcopul ortodox Nicolae Popoviciu a refuzat să mai ia cuvântul în momentul în care a văzut că manifestația fusese deturnată de autoritățile comuniste.

Între 1973 și 1977 pe câmp a fost înălțat un monument compus dintr-o piesă centrală, numită „Gloria” și 26 de busturi înfățișând conducători ai Revoluției Române de la 1848, precum și figuri remarcabile ale culturii române. Sculptori precum Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Ion Jalea și Marius Butunoiu au contribuit la realizarea acestui monument, clasat monument istoric, cu Cod LMI: AB-III-a-B-00408.

În data de 2 iunie 2019 papa Francisc urmează să celebreze o slujbă religioasă pe Câmpia Libertății, în cadrul căreia vor fi beatificați șapte episcopi, între care și Ioan Suciu, cel căruia nu i s-a permis să ia cuvântul în 15 mai 1948.