Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a prezentat în fața Plenului Camerei Deputaților, o succintă analiză a viziunii, perspectivei și consecințelor desprinse din bugetul României pentru anul 2019.
„Bugetul unei țări nu depinde doar de calculele și preconizările economice, financiare pe o anumită perioadă de timp, fiind la fel de importante obiectivele, viziunea, principiul eficienței alocării resurselor disponibile pentru a produce rezultate maxime. ”
Deputatul PSD de Iași Camelia Gavrilă precizează că proiectul de buget pentru anul 2019 este configurat într-un cadru economic în care este estimată o creștere economică de 5,5% și un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022, în contextul în care media de creșterea a zonei euro este de 1,9%. Accentele noului buget și principalele direcții de acțiune sunt reprezentate de creșterea veniturilor populației, investiții în infrastructură și susținerea mediului de afaceri, dezvoltarea sistemului educațional și a sistemului public de sănătate, măsuri de limitare a cheltuielilor și evitarea risipei banului public.
Prin proiectul de buget pe anul 2019, România și-a respectat angajamentele față de partenerii externi: menținerea deficitului bugetar în limita de 3% prevăzută de regulamentele europene, alocarea a 2% din PIB pentru apărare, menținerea datoriei guvernamentale sub plafonului de 60% din PIB, prin dezvoltarea unor domenii sociale prioritare.
Acest buget trebuie să reflecte liniile Programului de guvernare, promisiunea față de cetățenii țării și principiul creșterii calității vieții în România. De aceea, cele mai importante aspecte în construcția bugetară au vizat creșterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care va fi de 2.080 lei lunar, valoarea punctului de pensie majorat cu 15%, de la 1.100 lei la 1.265 lei și o îndemnizație de hrană cu valoarea a două salarii minime pe economie, măsuri ce vizează sănătatea și educația.
Prof. dr. Camelia Gavrilă subliniază în fața Plenului Camerei Deputaților, prioritățile și obiectivele majore ale educației care se regăsesc semnificativ în proiectele și liniile bugetului pentru anul 2019 al Ministerului Educației Naționale, orientat spre respectarea și aplicarea unor principii și strategii referitoare la:
- asigurarea de șanse egale de acces și a participării la un învățământ relevant și incluziv
- asigurarea calității la toate nivelurile de educație și formare profesională, planuri inclusiv digitale
- dezvoltarea învățământului profesional și tehnic
- asigurarea și modernizarea bazei materiale a învățământului preuniversitar, utilizarea noilor tehnologii, dezvoltarea și integrarea sistemului informatic în educație
- finanțarea corespunzătoare a sistemului de educație și formare profesională
- asigurarea calității și creșterea competitivității universităților românești
Referitor la bugetul educației, deputatul Camelia Gavrilă menționează următoarele aspecte:
– bugetul pe anul 2019 este mai mare cu 46,73%, adică cu 9,94 miliarde lei.
– măririle salariale pentru cadrele didactice reprezintă o creştere de 25% din diferenţa dintre salariul brut valabil în decembrie 2018 şi salariul brut prevăzut pentru anul 2022 (creșterea cheltuielilor de personal cu 30,98%). În salarii sunt cuprinse creșterile salariale, indemnizațiile de hrană, însumând valoarea a două salarii minime pe economie, vouchere de vacanță, precum și punerea în executare a unor hotărâri judecătorești;
– alocarea a câte 10 mii de euro către fiecare primărie din localitățile în care există şcoli fără instalații igienico-sanitare adecvate, pentru achiziţia de containere cu toalete de tip ecologic. Sunt prevăzute 65 milioane lei pentru îmbunătățirea condițiilor din 1.489 de școli care funcționează cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și canalizare;
– la capitolul Asistență socială, creșterea este de 353,02%, alocându-se 890 milioane lei. Majorarea se datorează introducerii Programului de susținere a educației „Merg la școală” pentru elevii din învățământul primar, gimnazial profesional și liceal de stat, în cuantum de 700 milioane lei.
– prin introducerea Proiectului Național România Modernă, România digitală s-a majorat titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020” cu suma de 2.000 milioane lei, destinată schimbării sistemului de predare a lecțiilor prin achiziționarea de table inteligente interactive, laptopuri și tablete, deci demersuri de modernizare, digitalizare și valorificare a tehnologiilor recente în procesul de predare-învățare.
Prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, autoritatea desemnată să coordoneze Programul Național de Dezvoltare Locală (I, II), sunt prevăzute fonduri pentru realizarea lucrărilor de extindere/reabilitare/modernizare/dotare a 5.095 de unități de învățământ preuniversitar de stat în valoare de aproximativ 1,5% din PIB, care completează demersurile educaționale și de finanțare ale MEN, a subliniat Camelia Gavrilă.
Toți suntem realiști și înțelegem că un buget nu poate fi perfect, ideal sau atotcuprinzător, existând proiecte în așteptarea unei finanțări adecvate. Este important, însă, că se propune extinderea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat, implementat începând cu anul școlar 2016-2017. Astfel, Comisiile reunite pentru învățământ, știință, tineret și sport ale Parlamentului României au adoptat în ședința comună de luni, 11 februarie 2019, un amendament prin care se prevede suplimentarea bugetului Ministerului Educației Naționale cu suma de 153.187 mii lei pentru începerea demersurilor în vederea creări infrastructurii pentru derularea programul la nivel național. Acest program trebuie generalizat și continuat consecvent în anii următori, la nivelul întregului sistem educațional, pentru a produce efecte benefice de formare și pregătire a tinerilor.
Totuși rămân câteva deziderate, proiecte amânate: alocarea unui procent de 6% pentru învățământul românesc și 1% pentru cercetare; includerea unor sume pentru cheltuieli bugetare pentru demararea proiectelor mari de infrastructură, precum autostrăzi, porturi, rețele rutiere și feroviare; susținerea masivă a programelor de tip Start-up Nation, în vederea promovării inițiativelor antreprenoriale; refacerea unor clădiri, monumente, obiective culturale din patrimoniul național.
La acest moment, pentru județul Iași, bugetul reflectă prezența proiectelor mari de infrastructură și alocări bugetare adecvate, astfel încât există o certitudine a demarării și continuării acestor investiții:
- Autostrada Iași-Târgu Mureș, aprobată prin Legea nr. 291/2018, proiect ce va avea un rol deosebit de important în dezvoltarea orașului Iași și a regiunii Moldovei;
- Varianta de ocolire a Municipiului Iași Sud și Nord – prezența unei astfel de investiții este motivată de existența traficului greu și a indicilor de poluare ridicați;
- Spitalul Regional de Urgență, unul dintre cele mai avansate proiecte de până în prezent, proiect amplu cu finanțare europeană
- susținerea investițiilor în infrastructura școlară (continuarea celor 132 de obiective de investiții în PNDL I, pentru perioada 2015-2019, și 122 de unități școlare în PNDL II, pentru perioada 2017-2020).
Cu siguranță, județului Iași i se cuvin aceste proiecte, care sunt investiții necesare pentru un județ cu un rol strategic din punct de vedere economic, cultural, geografic, prin care se pot asigura stabilitatea, dezvoltarea, prosperitatea și securitatea regiuni, dar în aceeași măsură, regretăm respingerea unor amendamente, amânarea sau finanțarea incompletă pentru alte obiective sau proiecte, care trebuie să facă obiectul unei analize politice pentru identificarea de soluții, alte finanțări, rectificări etc.
În concluzie, votul pentru buget are o dublă semnificație – este în mod firesc și subiectiv orientat spre prioritățile și urgențele județului Iași, dar are în vedere și nevoile cetățenilor în general, dezvoltarea și evoluția socială și economică la nivel național, demersurile de corelare și sincronizare cu politicile europene.
