România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE pentru că nu a închis 68 de gropi de gunoi. Deocamdată nu trebuei să plătească decât cheltuielile de judecată. Dar va veni și amenda propri-zisă, posibil în anul 2020. Ministerul Mediului precizează că, din 2015, a făcut eforturi pentru închiderea a 41 de depozite, iar în continuare trebuie modificată legislația în domeniu. ”Eforturile” au constat în realizarea a 32 de sisteme de management integrat al deseurilor, pe bani grei, care nu funcționează. De asemnea, UE ne-a pus la dispoziție 280 de milioane de euro pentru a rezolva problema gropilor ilegale de gunoi, dar noi nu i-am folosit. Autoritățile au preferat să facă afaceri cu mafia iutaliană și să ascundă deșeuri toxice în gropile de gunoi ilegale din România.
„Începând cu anul 2015, din cele 109 depozite de deșeuri neconforme, la acea dată (pe care era sistată totuși activitatea de depozitare, dar, datorită faptului că nu erau închise conform legislației europene, puteau reprezenta o amenințare pentru mediu), s-a reușit să se închidă 41 de depozite, astfel încât, în momentul sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene de către Comisia Europeană, mai existau încă 68 de depozite pentru care măsurile de remediere și închidere nu erau finalizate”, au precizat, vineri, reprezentanții Ministerului Mediului.
Statistic, suntem tot la un nivel de 5% la capitolul colectare selectivă. Ar trebui ca, până în 2020, să ajungem la un nivel de 50%, dar este foarte greu de crezut că vom ajunge. Legislația este cea care a făcut ca niciunul dintre SMID-uri (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor) să nu fie funcțional. Realitatea o vedem în fiecare zi, pe străzi, în jurul nostru. Întrebarea este ce facem să ieșim din această stare de lâncezeală?
Deci: niciunul dintre cele 32 de sisteme de management integrat al deseurilor (SMID) pe care Romania le-a contractat în exercitiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene nu este operațional. În termeni mai simpli, asta înseamnă ca în 32 de județe ar fi trebuit să funcționeze deja aceste sisteme în care gunoiul este colectat selectiv, prelucrat de un singur operator de salubritate și apoi depozitat într-o rampă ecologică. Dar nu funcțiomnează nici unul!
Banii pentru managementul deșeurilor au fost tocați degeaba
Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție 280 de milioane de euro – la care România trebuia să participe cu doar 10% -, pentru rezolvarea problemei gunoaielor. Din păcate, nu s-au accesat mai mult de 7% din fonduri.
Există însă cheltuieli cu aceste SMID care nu funcționează. Exemplu: staţia de transfer deşeuri din oraşul Târgu Cărbuneşti, județul Gorj construită pe bani europeni, în valoare de aproape 1 milion de euro este nefuncțională. După inaugurarea cu mare fast, această investiție este oprită, neatingându-și obiectivele trecute în programul de finanțare și riscând ca UE să ceară banii înapoi. Dacă numărăm până la 32 de astfel de cazuri, putem afla cum stăm.
”Situația noastră este la ani-lumină față de atingerea acestor obiective”
„Trebuie să fim realiști: România este săracă și extrem de ineficientă. România este în continuare pe contrasens în acest domeniu. România este pilotată în acest război economic la nivelul Uniunii Europene. Avem niște condiționalități de la nivelul Uniunii Europene, iar țintele noastre și situația noastră de azi sunt la ani-lumină față de atingerea acestor obiective în 2020. Ne trebuie acel tip de program în care factorul social, cetățeanul, să se recunoacă parte a acestui program uriaș de valorificare a unei materii prime esențiale pentru ceea ce vrem să fie economia circulară. Acest program trebuie să fie foarte clar. Uniunea Europeană se uită în primul rând la costul cu materia primă energetică. Noi plătim facturi la energie electrică și gaze mai mari decât Germania, care se bazează pe energie regenerabilă”, a arătat Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.
Deșeurile toxice ascunse la groapa Glina
Problemele la Groapa Glina, din Popești-Leordeni, au început în 2010, când, spun localnicii, firma italienilor care administrează muntele de gunoi a început să aducă aici alt tip de deşeuri decât cele obişniute. ”Între anul 2010 şi 2014, aici veneau zilnic maşini de 25 de tone pline cu deşeuri de import. Dacă vă uitaţi pe muntele de gunoi, vedeţi clar diferenţa de culoare. În interiorul acestui gunoi au fost ascunse deşeuri toxice. Ele au început acum să curgă din muntele de mizerie şi să otrăvească pânza freatică. Acest loc a devenit o bombă ecologică”, ne-a spus Rainea Romeo, unul dintre localnicii care au casa lângă muntele de gunoi.
”Această gropă de gunoi face obiectul unui dosar la DNA. Controlul Curţii de Conturi a scos în evidenţă faptul că contractul de bază, cel din 1998, este nul de drept, deoarece a fost semnat cu şase luni înainte de a fi înregirtată firma la Registrul Comerţului. Adică s-a făcut un cotract-fantomă, iar tot ce s-a întâmplat aici, de atuncio încoace, este în afara legii”, a spus primarul localităţii Popeşti-Leordeni, Iacob Petre.
Gropa de gunoi Glina a apărut în 1977, când molozul clădirilor dărâmate de cutremur în Bucureşti a fost adus aici. Ulterior a devenit groapă de gunoi a Capitalie. După 1990 s-a pus problema închiderii şi ecologizării Gropii Glina, deoatrece contravenea standardelor internaţionale în domeniu. A avut loc o discuţie amplă pe acestă temă, iar în 1996 s-a elaborat un plan de deschidere a unor gropi de gunoi ecologice. În 1998 s-a încheiat un contrcat cu societatea ECOREC SA pentru adminsitrarea, respectiv ecologizarea gropii Glina, adică acoperire cu pământ, plantare de copaci, montarea unor ţevi de colectare a biogazului acumulast din putrefacţia gunoiului acumulat în ani. Lucru care s-a şi întâmplat. Tot în acea perioadă s-au realizat noile gropi de gunoi, la Chiajna şi Vidra.
Îm 2001, în mod straniu, ECOREC SA primeşte aviz de mediu pentru o extindere a gropii de gunoi Glina, pe toată perioada cât va exista acestă extindere.
Activitatea nu încetează nici un pic în tot acest timp. În fine, după 2005, ECOREC primeşte mai multe avize de mediu pentru Glina.
În 2008 apare, pentru prima oară în România, informaţia despre legătura stranie dintre adminsitraţia Gropii Glina şi mafia italiană. Informaţia nu dereanjează pe nimeni.
În 2010 începe să se ridice un nou munte de gunoi, care, conform atorizaţiilor, va ajunge la înălţimea de 65 de metri de la nivelul solului, adică va rivaliza cu Palatul Parlamentului. Tot în 2010, Poliţia Ilfov prinde un transport de 2.500 de kilograme de substanţe toxice deversate ilegal la groapa Glina.
În 2013 ECOREC extinde groapa de gunoi Glina cu 18 hectare, prin încălcare distanţei legale faţă de curţile oamenilor, lucru pentru care primeşte o amendă de 40.000 de lei. Treaba merge însă mai departe fără probleme…
La începutul anului 2014, Silvana Saguto, preşedintele Tribunalului Palermo, din Sicilia, care urmărea de 10 ani traseul banilor mafiei italiene, a acuzat autorităţile române că protejează acţionarii societăţii care adminsitrează Gropa Glina şi care, în fapt, spală banii mafiei siciliene. S-au vehiculat sume de ordinul sutelor de milioane de euro.
În iulie 2014 administratorii gropi Glina, un cetăţean român, fost ofiţer al informaţiilor externe ale securităţii, şi un cetăţean Italian aufost arestaţi în România. Concomitent, în această afacere au mai fost reţinuţi câţiva cetăţeni italieni.
În aceste condiții este lesne de imaginat de ce nu închidem gropile de gunoi neconforme, în ciuda faptului că ni se pun la dispoziție bani europeni și suntem amendați apoi pentru că refuzăm să îi folosim pentru destinația lor.
