Șefa Delegației Permanente a Ucrainei la Adunarea Parlamentară a NATO acuză Ungaria că ar contribui la politica Rusiei privind distrugerea Alianței din interior.
Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Irina Friz a criticat decizia Budapestei de a bloca summitul NATO – Ucraina, informează agenția de știri Ukrinform, potrivit stirileprotv.ro.
„În calitate de președintă a Delegației Permanente a Ucrainei la NATO, sunt îngrijorată. Partea ucraineană propune și este pregătită să discute și să rezolve astfel de probleme într-un format de negocieri care să respecte legile internaționale, Carta Europeană a limbilor regionale sau mintoritare și mecanicmele Programului Național de cooperare cu NATO. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că poziția Ungariei, folosită în prezent pentru șantaj, este neproductivă și subminează securitatea din Europa”, a subliniat ea.
Oficialul ucrainean a continuat precizând că tentativele guvernului de la Budapesta de a bloca reuniunea NATO – Ucraina la nivelul Miniștrilor Apărării reprezintă o „practică periculoasă” prin care amestecă problemele umanitare bilaterale cu cele de apărare și securitate din regiune.
„Ungaria contribuie – și nu doar în mod indirect – la slăbirea eforturilor NATO de a minimiza riscurile din regiune, cât și la politica Rusiei de a distruge Alianța Nord-Atlantică din interior. Sper că va renunța la politica șantajului”, a mai spus Irina Friz.
În luna ianuarie, Ungaria anunțat că nu va facilita organizarea unui summit Ucraina – NATO, la nivelul miniștrilor Apărării. Decizia este motivată de faptul că Legea Educației, adoptată de Kiev, încalcă drepturile minorităților.
Anunțul ministrului ungar de Externe a venit, în 24 ianuarie, după o întrevedere cu Vasyl Brenzovych, șeful Societății pentru cultură ungară în regiunea ucraineană Zakarpattia, potrivit Radio Liberty, citat de Euractiv.
În acest context, ministrul ungar de Externe a susținut că poziția Ungariei rămâne neschimbată: Budapesta nu va susține aspirațiile de integrare ale Kievului, cât violează drepturile europene și internaționale.
În 25 septembrie, președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat o nouă Lege a Educației, care a stârnit furia Ungariei, pentru că reduce drepturile minorităților. Această lege impune învățământul obligatoriu până în clasa a 12-a și reduce numărul orelor predate în limba minorităților naționale. Ungaria este una dintre țările care se opune ferm legii, motivând că violează dreptul minorităților.
„Ungaria este dispusă să aibă consultări și să ajungă la un acord cu Kievul, în ceea ce privește Legea Educației, dar doar în condițiile în care intențiile lor corespund intereselor și dorințelor comunității ungare din Zakarpattia”, a spus Szijjarto.
El a continuat precizând că Budapesta așteaptă concluziile Comisiei de la Veneția privind legalitatea acestei legi. „Budapesta urmărește următoarele dezbateri privind legile care discriminează drepturile minorităților naționale”, a mai precizat diplomatul.
