Cazul de corupţie al lui Alexander Adamescu a stârnit interesul presei britanie, după ce fiul lui Dan Adamescu a prezentat documente false în instanţa de la Londra şi este pe cale să fie extrădat în România. Revista „Private Eye” publică un articol despre felul în care decurge procesul şi despre implicarea unor politicieni şi foşti ofiţeri de informaţii în cazul lui Adamescu.
„Alexander Adamescu nu le-a făcut deloc o favoare susținătorilor săi din Marea Britanie – printre care Jacob Rees-Mogg şi alţi membrii ai Partidului Conservator – când a prezentat documente falsificate în instanţă. Feţe ruşinate pot fi văzute acum printre politicienii care l-au sprijinit pe magnatul român în lupta sa împotriva extrădării în România, unde este acuzat că a mituit doi judecători. În loc să împiedice extrădarea, gestul lui Adamescu i-a adus o nouă acuzaţie de tentativă de inducere în eroare a instanţei şi cauţiunea i-a fost revocată”, scrie publicaţia britanică.
„Adamescu este acum în închisoarea Wandsworth, unde aşteaptă să fie extrădat, după ce alte solicitări de eliberare pe cauţiune i-au fost respinse. Judecătorii au ajuns la concluzia că există „dovezi clare” că milionarul este „dispus să recurgă la mijloace ilegale pentru a împiedica extrădarea”.
Tatăl lui, Dan Adamescu, unul dintre cei mai bogați oameni ai României, care a construit un consorțiu de asigurări, proprietăți și construcții după prăbușirea comunismului, a fost închis pentru patru ani, în 2016, pe aceleași acuzații de mituire ca și fiul său. A murit în ianuarie anul trecut, într-un spital privat. Avocații fiului său au susținut că procesul penal împotriva lui Dan Adamescu a fost inițiat de fostul prim-ministru Victor Ponta, pentru a-și reduce la tăcere oponenții (ziarul România Liberă fiind foarte critic la adresa lui Ponta).
Avocații lui Adamescu s-au bazat în mare măsură pe un raport întocmit de SC Strategy Ltd, firma dubioasă condusă de fostul șef al MI6 Sir John Scarlett şi de Lordul Carlile. Dar nici acest contract de consultanță nu a ieșit bine. Raportul s-a bazat în mare parte pe informatori anonimi de mâna a treia. Potrivit raportului, urmărirea penală în România s-a bazat pe cuvântul a doi martori care au fost amenințați și intimidați. Procurorii anticorupție, mai arată raportul, nu au prezentat dovezi scrise în sprijinul afirmației că banii au fost înmânaţi judecătorilor.
Totuși, reprezentantul autorităților de urmărire penală din România a declarat instanței că afirmaţiile din raport sunt „total neadevărate”. Potrivit acestuia, există dovezi că un bărbat numit Remus Borza (coincidenţă de nume cu deputatul Remus Borza – n.r.) a intermediat mituirea unor membri corupţi ai sistemului judiciar român. Soția sa a recunoscut că a intermediat luarea de mită, un judecător a pledat vinovat că a acceptat mita și un al doilea a fost condamnat. Au existat, de asemenea, înregistrări audio ale unor conversații și înregistrări video cu întâlnirile.
Lordul Carlile a recunoscut că nu a auzit niciodată de Borza și că firma sa a făcut puține eforturi pentru a evalua temeinicia cazului de urmărire penală. „Am prezentat în fața instanței dovezi ale numeroaselor surse care arată un sistem de justiție inechitabil, în care domnul Adamescu ar fi supus unui risc serios de a nu avea un proces echitabil”, a declarat Lordul Carlile.
Judecătorul John Zani părea neimpresionat. El a descoperit că nici Lordul Carlile, nici raportul nu îndeplineau standardul pentru probe admise. Lordul Carlile nu este expert în problema României, a avut puține informaţii de primă mână cu privire la faptele expuse în raport și nu a avut nicio explicație de ce declarațiile, din orice sursă, nu au fost redactate, chiar şi anonime.
Magistratul a spus că nu știe de niciun alt caz în care extrădarea a fost refuzată unei țări din UE, unde prezumția trebuie să fie aceea că statele membre vor respecta obligațiile Convenției și vor oferi un proces echitabil. Ponta nu mai este la putere și se confruntă acum cu propriul dosar de corupție.
Cu toate acestea, nimeni nu așteaptă la o extrădare în curând. Adamescu trebuie să atace decizia”, se mai arată în articolul din revista Private Eye.
