Pentru a putea supraviețui, România se împrumută lună de lună cu aproximativ un miliard de euro. Nivelul de îndatorare al țării este acum de 95 de miliarde de euro, teoretic. Practic însă, România are o datorie externă de aproximativ 35 de miliarde de euro. Restul? Este datorie privată, trecută în contul României. Să vedem cum…
Nivelul de îndatorare al României nu este foarte mare, respectiv 95 de miliarde de euro, la un Produs Intern Brut de 168,5 miliarde de euro, pe anul 2016, ca punctde referință. Problema este însă alta. Din cele 95 de miliarde de euro, doar aproxiamtiv 35 de miliarde sunt datoria publică, adică datoria reală a României. Mai există o datorie de un miliard de euro la capitolul ‘datorie garantată public’. Apoi avem o ‘datorie de externă pe termen scurt’ de 23,88 miliarde de euro și o ‘datorie privată (negarantată public)’ de 31.63 de miliarde de euro. Ce însemană acest lucru?
”Datoria privată și datoria pe termen scurt înseamnă acea parte a datoriei externe, mai precis 63%, care nu aparține României, ci este a unor societăți economice străine, dar care este trecută în contul nostru, pentru că s-a petrecut pe teritoriul statului român. De la început trebuie să clarificăm un aspect: nici un cetățean român, persoană fizică sau juridică, nu va primi vreun împrumut în afara României! La noi se pot împrumuta de pe piața financiară externă doar statul sau filialele societăților internaționale. Cum se face: o bancă sau o societate economică ce are sediul mamă în exterior face un împrumut de la centru, iar acel împrumut este trecut în contul țării noastre pe motiv că este solicitat de o entitate economică situată pe teritoriul României. Banii trebuie returnați de către solicitant, dar… în condițiile în care cel împrumutat nu se mai poate achita de datorie, ratingul de țară al României este tras în jos și, la presiunile internaționale, pot apărea situații ca în timpul crizei economice, când din țara noastră au dispărut 20 de miliarde de euro, pentru ajutarea unor bănci străine. Iar în acest moment ne putem aștepta oricând la o nouă criză economică. Cine va plăti din nou? Cei săraci, printre care și România”, ne-a explicat economistul Ilie Șerbănescu.
În general,clasa politică nu a spus niciodată nimic despre acest aspect. Oricum, are întotdeuna alte probleme. Acum, de pildă, problema este dacă anumiți lideri poltici intră sau nu la pușcărie…
În fine, despre această situație a datoriei externe, Banca Națională a României a explicat: ”În structura datoriei externe, datoria privată se referă la acea parte a datorie externe care nu este de natura datoriei publice, definită conform Legii datoriei publice nr. 313/2004.
Conform Legii 313/2004, datoria publică include datoria publică guvernamentală (totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, în numele României, de pe pieţele financiare) și datoria publică locală (totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale autorităţilor administraţiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pieţele financiare).
Pe scurt, datoria externă privată reprezintă datoria externă contractată de companii private rezidente, fără garanția statului, motiv pentru care se regăsește sub denumirea de datorie privată (negarantată public)”.
De ce apar aceste împrumuturi private la datoria externă a României, dacă nu sunt ale României, Banca Națională nu a mai spus…
