România riscă să piardă Litoteca Națională, adică infomația de bază a zăcămintelor naționale, de o valoare inestimabilă, în anul 2020. Terenul pe care se află această ”bibliotecă de pitră” a României a intrat în posesia unei firme private care va evacua Litoteca peste doi ani. Valoare informațiilor din acest tezaur geologic al țării se ridică la aproximativ 360 de miliarde de euro.
Ministerul Cercetării și Inovării a primit a primit o adresă din partea Institutului Geologic al României (IGR) prin care se cere expropierea pentru cauză de utilitate publică a terenului pe care se află Litoteca Națională. La final se menționează că acest demers vizează salvgardarea unor informații de valoare inestimabilă pentru statul român. Ce s-a întâmplat?
”În anul 1993, din cauza privatizării societății geologice ”Prospecțiuni SA” și printr-o regretabilă omosiune, terenul pe care se afla Litoteca Geologică Națională a fost dat, trecut în proprietatea SC Prospecțiuni SA, parte a grupului de firme Tender. IGR în calitate de administrator a fost obligat să încheie cu societatea geologică Prospecțiuni SA un acord de închiriere pe o sumă modică, un leu pe metru pătrat. După care, în anul 2006 acest acord a fost reziliat de SC Prospecțiuni SA. IGR a fost obligat de Instanță ca în anul 2009 să evacueze Litoteca Națională, lucru imposibil pentru că vorbim aici de circa 600 de tone de coloane de foraj, așezate, cartate, documentate corespunzător”, a spus Ștefan Marincea, directorul IGR.
Cele două părți au ajuns la pace, până în 2017 când Prospecțiuni SA, alfată în insolvență, a vândut terenul de sub litotecă. În actul de vînzare-cumpărare se specifică faptul că acestă ”bibliotecă de piatră” a Românei nu va fi evacuată până în anul 2020. După care… va interveni evacuarea, despre care speciliștii spun că este sinonimă cu pierderea informațiilor neprețuite care sunt înmagazinate în acești cilindri de rocă.
”Chiar dacă am avea acum banii necesari pentru mutare, nu am avea timpul fizic pentru așa ceva. Singura soluție realistă este acum exproprierea terenului de sub Litotecă pentru cauză de utilitate publică. Apoi, realizarea unei incinte noi pe un teren pe care deja îl avem, abia apoi mutarea carotelor”, a mai spus Ștefan Marince.
Terenul Institutului Geologic a fost întrăinat ilegal
Sigur că această tranzacție a omis faptul că pe acel teren se afla Litotece Geologică națională aflată în adminis
trarea Institutului Geologic al României. Cu alte cuvinte, s-a privatizat, fără trecerea în proprietate privată de stat, un element al proprietății publice de stat. Această eroare nu a fost sesizată de Fondul Proprietății de Stat pe vremea aceea și ca urmare, în anul următor IGR în calitate de administrator a fost obligat să încheie cu societatea geologică Prospecțiuni SA un acord de închiriere pe o sumă modică, un leu pe metru pătrat. După care, în anul 2006 acest acord a fost reziliat de SC Prospecțiuni SA. IGR a fost obligat de Instanță ca în anul 2009 să abandoneze/evacueze Litoteca Națională, lucru imposibil pentru că vorbim aici de circa 600 de tone de coloane de foraj, așezate, cartate, documentate corespunzător. Singurul lucru pe care l-am extras a fost documentația acestor carote, fără de care valoarea lor științifică și de cunoaștere a teritoriului național este nulă. Ca urmare a acestui fapt, din anul 2009 s-a stabilit un statutsquo, noi am mai avut posibilitatea să menținem personal la Litotecă, deoarece depindea exclusiv de utilitățile furnizate de Prospecțiuni SA. Mai nou, după un arbitraj din anul 2009, când s-a încercat exproprierea în interes național a terenului respectiv. Am fost păsuiți de societatea Prospecțiuni, pentru că era dificil de imaginat o mutare cu resursele de care dispune instituția noastră. În paralel, acestă păsuire a însemnat și o reduce a presiunii pentru exproprierea în interes național a terenului, care este singura varinată care mi se pare în acest moment fezabilă, pentru că o mutare, chira în condițiile în care instituția noastră ar avea destui bani pentru această foarte laborioasă trecere de pe un teren pe altul ar însemna patru ani de muncă. În anul 2017 a intervenit un element nou: din cauza intrării în insolvență a SC Prospecțiuni SA, firma de insolvență EuroInsol, pentru recuperarea unor creanțe ale SC Prospecțini SA către bugetul de stat, a trecut la vânzarea acelui teren pe care se află și Litoteca Națională către Accent Imobiliare SA. În contractul de vânzare-cumpărare se specifică că cumpărătporul nu av întreprinde demersuri până în anul 2020 de evacuare forțată a Litotecii Nționale, ceea ce ne mai dă un răgaz până în 2020. În urma acestui demers IGR, neavând posibilitatea legală de a iniția un demesr de expropriere s-a adresat Ministerului Cercetării și Inovării cu rugămintea de a s einiția un asemnea demers. Soluția pe care am oferit-o în urma unei analize de specialitate, ar fi ca în timp acestă Litotecă să fie mutată pe un teren în administrarea instituției noastre, aflat în apropierea sediului social, însă acestă mutare este foarte laborioasă și costisitoare, pentru că necesită contruirea unei hale care să găzduiască acest volum foarte mare de carote și colecții.
În hală sunt depozitați 60 de kilometri de carote de foraj
Este vorba despre hală în care se afă un depozit al tuturor carotelor de foraj executate în România începând cu anii 30 și până în zilele noastre, care au fost folosite pentru creerea unei imagini stratigrafice a subsolului geologic național. Este vorba despre 60 de kilometri de carote de foraj plus un depozit cu eșantioane luate de la orizonturi ale unor mine care sunt, în acest moment inaccesibile.
Aici se poate afla unde avem aur, unde avem petrol sau gaze, metale rare etc. ”Este de o valoare inestimabilă, este ca un tezaur. Refacerea fizică a acestui volum uriaș de foraje ar însemna, după calculele noastre, PIB-ul României pe doi ani”, ne-a spus Ștefan Marincea. Produsul Intern Brut al României se ridică acum la aproximativ 180 de limiarde de euro. Înmulțit cu doi, dă 360 de miliarde de euro!
