DĂNCILĂ A MINȚIT. NIVELUL DE TRAI DIN ROMÂNIA ESTE O CATASTROFĂ. RAPORT OFICIAL: 4 MILIOANE DE ROMÂNI SUNT SĂRACI LIPIȚI PĂMÂNTULUI
Economic Politic Social Ultima Ora

DĂNCILĂ A MINȚIT. NIVELUL DE TRAI DIN ROMÂNIA ESTE O CATASTROFĂ. RAPORT OFICIAL: 4 MILIOANE DE ROMÂNI SUNT SĂRACI LIPIȚI PĂMÂNTULUI

Ultimele ieșiri publice ale premierului Viorica Dăncilă au arătat, în mare, că în România curege laptele și mierea. Asta, în ciuda criticilor despre corupție și sărăcie, critici pe care PSD le consideră răuvoitoare și lipsite de conținut. Premierul nu a spus însă că anul trecut ar fi trebuit să intre în vigoare Legea incluziunii sociale în România. Adică, ”Legea sărăciei” – care să ofere un cadrul legal pentru asistența socială eficientă în țara noastră. De ce? Pentru că 5 milioane de români, spune proiectul de lege, nu se pot descurca fără această asistență socială.

DĂNCILĂ A MINȚIT. NIVELUL DE TRAI DIN ROMÂNIA ESTE O CATASTROFĂ. RAPORT OFICIAL: 4 MILIOANE DE ROMÂNI SUNT SĂRACI LIPIȚI PĂMÂNTULUI

Dintre aceștia, spune ultimul raport al Curții de Conturi pe tema socială, 3.880.000 de români sunt săraci lipiți pământului. Sunt persoane ”afectate de privațiuni materiale severe”, spune raportul. Iar diferențele dintre săraci și bogați din țara noastră sunt unele dintre cele mai mari din Europa. Suntem un fel de stat bananier din punct de vedere social. Din păcate, aplicare Legii sărăciei s-a amânat pentru anul 2021, pentru că Guvernul nu mai are bani… în țara pe care tocmai a lăudat-o că îi curege laptele și mierea pe străzi.

În fine, documentul spune că la nivelul UE-28 ponderea populației totale expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale este de 22,5%, adică 1 din 4 persoane este supusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

Dintre aceste state, Bulgaria se află pe ultimul loc cu o pondere a populației expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale de 38,9%.

Din numărul statelor membre, care au date raportate la EUROSTAT, cea mai mare parte (adică un număr de 133 ) au înregistrat ponderi mai mici față de media UE-28 a populației totale expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

Dintre acestea, Cehia este țara care a înregistrat ponderea cea mai mică a persoanelor expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale, adică 12,2%. Cu o pondere mai mare față de media UE-28 a populației totale expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale se situează un număr de 11 state membere din care face parte și România.

Luxemburg, Croația, Islanda și Marea Britanie nu figurează cu date raportate în anul 2017 și nu sunt cuprinse în această analiză. România se află pe penultimul loc în UE-28, cu o pondere de 35,7% a populației expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale fiind devansată de Bulgaria.

La finele anului 2017, unele dintre țările Uniunii Europene și-au depășit țintele naționale stabilite ca obiectiv în ceea ce privește reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excludere socială.

Țara care a obținut cele mai bune rezultate este Polonia, care a redus cu 4.218 mii de persoane numărul celor aflați în risc de sărăcie și excludere socială, față de tința de 1.500 mii persoane stabilită pentru această țară.

Creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580 mii persoane, până în anul 2020, față de anul 2008, este ținta asumată de România în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020.

În anul 2017, în România, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială (AROPE) a fost de 7.040 mii persoane.

Raportat la populația totală a României , numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în anul 2017 a fost de 35,7%.

DĂNCILĂ A MINȚIT. NIVELUL DE TRAI DIN ROMÂNIA ESTE O CATASTROFĂ. RAPORT OFICIAL: 4 MILIOANE DE ROMÂNI SUNT SĂRACI LIPIȚI PĂMÂNTULUI

De asemenea, în anul 2017, numărul persoanelor care locuiesc într-o gospodărie cu intensitatea foarte redusă a muncii (VLWI) a fost de 1.022 mii persoane (reprezentând 6,9% din totalul populației).

Mai mult decât atât, numărul persoanelor afectate de privațiuni materiale severe (SMD) a fost în 2017 de 3.880 mii persoane ceea ce reprezintă 19,7% din totalul populației.

Pentru a atinge ținta asumată de România, la sfârșitul anului 2014, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a supus dezbaterii publice Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 – 2020 şi Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020, care au fost adoptate prin Hotărârea de Guvern nr. 383/2015.

Persoanele vulnerabile cărora li se adresează în mod specific strategia privind incluziunea socială sunt cele excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuire şi alte servicii.

Potrivit evaluării de către Comisia Europeană a progreselor înregistrate la nivelul României și în corelare cu datele EUROSTAT actualizate la 2017, se pot concluziona următoarele:

▪ Sărăcia rămâne la un nivel ridicat, procentul persoanelor sărace fiind de 35,7% din populație. Decalajul dintre bogați și săraci și dintre zonele rurale și cele urbane se menține la un nivel ridicat. Riscul ridicat de sărăcie este cauzat în principal de nivelurile mari de inactivitate.

▪ Creșterea economică puternică este însoțită de un nivel ridicat de inegalitate. Persistă inegalități mari între venituri, în special între zonele rurale și cele urbane. Veniturile deținute de 20 % din populația cea mai bogată sunt de șapte ori mai mari decât cele deținute de 20 % din populația cea mai săracă, față de raportul de unu la cinci în UE-28.

Pe de altă parte, la limita inferioară a distribuției veniturilor inegalitatea este mai pronunțată, deoarece 10 % din populația cu cele mai mici venituri câștigă de 14 ori mai puțin decât 50 % din populația cea mai săracă, acesta fiind unul dintre cele mai ridicate raporturi din UE.

▪ Inegalitatea se menține la un nivel ridicat în mai multe privințe. Inegalitatea veniturilor este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE, în ciuda recentei diminuări, întrucât sistemul fiscal și de prestații sociale are un efect limitat asupra reducerii inegalității veniturilor de piață (adică înainte de impozitare și transferuri, inclusiv pensii). Decalajul dintre gospodăriile cele mai bogate și cele mai sărace în ceea ce privește nevoile nesatisfăcute de asistență medicală (6,5 %) este unul dintre cele mai mari din Europa. De asemenea, sunt oferite oportunități inegale, rezultatele în materie de educație și riscul de sărăcie în rândul copiilor, fiind strâns corelate cu nivelul de educație al părinților. Accesul inegal la educație, asistență medicală și alte servicii, împreună cu nivelul ridicat al transmiterii sărăciei între generații, îi împiedică pe copiii din zonele defavorizate sau din familiile defavorizate să își atingă întregul lor potențial.

▪ Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este cel mai mare în rândul tinerilor, al familiilor cu copii, al romilor, al persoanelor cu handicap, al populației rurale și al persoanelor inactive. Femeile sunt mai expuse la sărăcie din cauza carierelor mai scurte, a vârstei mai reduse de pensionare și a contribuțiilor mai scăzute la fondul de pensii. Persoanele care locuiesc în zonele rurale sunt de două ori mai expuse la riscul de sărăcie sau de excluziune socială decât persoanele care locuiesc în orașe.

Concluzia generală este aceea că sărăcia rămâne la un nivel ridicat în România. Inegalitatea de șanse rămâne o provocare, în special în zonele rurale. Inegalitatea veniturilor este ridicată, iar efectul de redistribuire al sistemului fiscal și de prestații sociale se situează sub media UE. Integrarea limitată a serviciilor de ocupare a forței de muncă, de educație și a serviciilor sociale împiedică grupurile defavorizate să scape de sărăcie. Serviciile prestate sunt limitate, în special în zonele dezavantajate. Sărăcia în rândul copiilor este la un nivel ridicat și în creștere. Intrarea în vigoare a legii privind venitul minim de incluziune, care ar crește gradul de adecvare și de acoperire a prestațiilor sociale, a fost amânată din nou, până în 2021.

 

 

loading...

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii