Ciudățeniile Bucureștiului turistic: doar 6% din restaurantele Capitalei au specific românesc

Capitala României vrea să fie un puternic punct de atracție turistică în România șidin toată zona balcanică. Cu toate acestea, doar 6% din restaurantele Bucureștiului au specific românesc. A fost doar una din hibele Capitalei pe care le-a scos în evidență antropologul Vintilă Mihăilescu în conferința “Arhipelagul Bucureștilor”.

Cunoscutul publicist din Dilema Veche a arătat mai multe puncte bune, dar și puncte rele ale celui mai mare oraș al României.

În primul rând, lipsa spațiilor publice reale. Astfel, studiile prezentate de Mihăilescu arată că o treime dintre bucureșteni nu ajunge niciodată în centru sau în alte cartiere, dar merge de două ori pe lună într-un parc.

“Asta pentru că demolările criminale au dus la pierderea identității orașului. Oamenii însă au nevoie de spații publice. La prima ediție «Noaptea muzeelor» au participat peste 300.000 de persoane. Explicația simplistă a fost că s-au înghesuit la gratuități. Explicația rațională este că oamenii simt nevoia de socializare în spații publice reale”, a explicat Vintilă Mihăilescu.

Alt exemplu: modul în care arată râul care curge prin centrul Capitalei a fost aspru criticat de antropolog.

«Câți îndrăgostiți se plimbă pe malul Dâmboviței? Nimeni!»

“Câți îndrăgostiți ați văzut să se plimbe pe malul Dâmboviței? Nimeni! De ce? Pentru că trotuarele sale sunt un caz tipic de non-locuire. Un spațiu gândit greșit din start, un spațiu respingător. Au fost câteva inițiative de recuperare a râului, cum era planul domnului Patzaichin, de a aduce lotci. Planul a fost aprobat și a rămas aprobat – nu s-a întâmplat nimic”, a explicat Vintilă Mihăilescu.

În același registrua fost prezentat bulevardul Unirii, între Piața Constituției și Piața Unirii: 80% din magazinele de la parterul blocurilor au dat faliment pentrucă nu se plimbă nimeni pe aici.

Bucureștiul are 80 de lacuri în jurul său care nu suntfolosite turistic

În cazul multiculturalismului gurmand, antropologul a atras atenția că doar 6% din restaurantele bucureștene au specific românesc. “Nu este normal să fiu în România și să umblu bezmetic prin oraș în căutarea unei sarmale. Noi, românii, avem o bucătărie savuroasă, dar nu înțeleg de ce o ascundem”, a mai spus Mihăilescu.

În ceea ce privește turismul Vintilă Miohăilescu a mai arătat că metropola noastră are 80 de lacuri în jurul ei, inclusiv Delta Bucureștiului, dar nimeni nu s-a gândit să le lege între ele într-un circuit turistic cu nume atrăgător, “Traseul Dracula” de exemplu, între Snagov și Comana.

“În anul 2015, un top manager american stabilit în România declara: «Bucureştiul este precum societatea românească: fragmentat. Dar acestaeste farmecul său!»Tocmai această «fragmentare», rupturile și continuitățileevoluției sale fac din București un«arhipelag» urban, traversat deopotrivă de viziuni urbanistice opuse șilipsă de viziune. Un arhipelag cu «insule» pline de farmec șitrasee care ar putea să le lege în moduri inedite”, a maispus Vintilă Mihăilescu.