BOMBĂ. DRAGNEA E DISTRUS. TOATE DECIZIILE JUDECĂTORILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE TREBUIE ANULATE

BOMBĂ. DRAGNEA E DISTRUS. TOATE DECIZIILE JUDECĂTORILOR CURȚII CONSTITUȚIONALE TREBUIE ANULATE

Doi judecători ai CCR, Maya Teodoroiu și Petre Lăzăroiu, se află în componentă CCR prin încălcarea dispozițiilor constituționale, arată jurnalistă Ioana Ene Dogioiu într-o amplă analiză. Prin urmare, toate deciziile adoptate de CCR în ultima perioada ar trebui să fie anulate, la fel cum s-a întâmplat în cazul deciziilor luate de completurile de cinci judecători ale ICCJ.

„CCR are ea însăși două mari probleme tocmai de legală compunere care, în mod normal, ar trebui să atragă asupra deciziilor CCR aceeași sancțiune a nulitățîi absolute pe care CCR a impus-o pentru deciziile ICCJ.

Cum criteriul competenței nu e detaliat de lege, el este practic inaplicabil. Dacă ai fost competent că jurist consult la Uzina de utilaj chimic sau avocat pentru contravențîi și divorțuri, ești numai bun de judecător CCR.

Dar măcar condiția de 18 ani vechime este clară. Ei bine, dna Teodoroiu nu o îndeplinește. Domnia să nu a fost nicio zi magistrat, avocat sau măcar jurist consult. Deci nu are activitate juridică. Activitate didactică în învățământul juridic superior are doar din 2013, la Universitatea „Titu Maiorescu”.

În schimb, multă politică. A fost secretar de stat în Ministerul Justiției. În CV-ul oficial al dnei Teodoroiu sunt trecute două perioade: mai 2012 – ianuarie 2013 și aprilie 2013 – februarie 2015. Mai există însă o perioada, trecută sub tăcere în CV-ul oficial de pe site-ul CCR: în perioada mai 2002 – ianuarie 2005, dna Teodoroiu a fost secretar de stat, deci adjunctă a ministrului Stănoiu într-o perioada sinistră pentru Justiție.

Dna Teodoroiu a mai fost consilier pe la CSM, a fost și prin Consiliul Național de Integritate și, că să-și carpeasca cei 18 ani vechime cumva, dna Teodoroiu a invocat activitatea de cercetător la Institututui Academiei pe care o are din 1994. Adică niște condițîi precise ale legii – 18 ani în activitate juridică sau în învățământ juridic – au fost modificate că să între dna Teodoroiu, trimisă la CCR de mașînăria PSD.

Și mai gravă este situația judecătorului Petre Lăzăroiu. Domnia să a fost numit judecător în anul 2008, de președintele Traian Băsescu, pe un rest de mandat, că urmare a decesului lui Petre Ninosu. Preluând restul de mandat, acesta a expirat în 2010. Dl Băsescu a decis să-l mai numească o dată pe dl Lăzăroiu pentru un mandat integral de această dată, care va expiră în 2019.

Ei bine, anul acesta Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia 136 (martie 2018), referitoare la modificările aduse Legii 47/1992 de funcționare a CCR, că o asemenea situație încalcă legea fundamentală: ‘dispozițiile legale care reglementează posibilitatea înnoirii în funcție, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deținut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător, constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art.142 alin. (2) referitoare la interdicția înnoirii mandatului și în art.1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora în România, respectarea Constituției, a supremăției sale și a legilor este obligatorie’.

A mai fost un judecător în aceeași situație, cu un mandat total de 10 ani – Tudorel Toader, dar pe el decizia nu are cum să-l mai atingă deoarece nu retroactiveaza. E drept că Tudorel Toader reproșează tuturor faptul că nu știau ce va decide CCR înainte că ea să decidă, deci faptul că nu au știut că se află într-o situație de neconstituționalitate. Iată că nici domnia să nu a știut vreme de 10 ani sau a știut, dar nu i-a păsat.

Dacă pentru ceea ce s-a întâmplat înainte de martie 2018 Decizia 136 nu are niciun efect, din acel moment vorbim despre o stare de neconstituționalitate certă, constatată, în care se află un judecător care a participat și participa la luarea tuturor deciziilor Curțîi.

De ce hotărârile unui complet în care un judecător nu e tras la sorți, dar altfel îndeplinește toate conditiiile legale pentru a fi judecător, sunt nule, iar deciziile unei Curți Constituționale în care doi judecători sunt acolo împotriva legii, a Constituției chiar, sunt valabile și reconfigurează România după voia acestor judecători?”, arată Dogioiu pe ziare.com.

Ea arată apoi cum CCR poate fi pusă la punct în această situație, deși se consideră instanța supremă a României.

„Rămâne soluția instanței de judecată. Să nu uităm că CCR a pierdut trei procese în 2018. Două pentru încălcarea dreptului la informare (iar președintele CCR refuză în continuare să execute hotărârea judecătorească) și unul pentru emiterea Hotărârii 1/2017 care îi dădea dreptul lui Valer Dorneanu să publice opiniile separate și concurente după cum îi convenea sau nu.

CCR a fost obligată de instanța să renunțe la Hotărârea 1, să publice opiniile cenzurate. Mai mult, CCR a fost sever criticată de Comisia de la Veneția pentru Hotărârea 1. Pusă la zid de Comisia de la Veneția, CCR pregătește libertatea criminalilor

De ce nelegală compunere a CCR nu ar fi la rândul ei atacată în instanța? Până la urmă, Codul de Procedura Civilă e normă general aplicabilă și ea conține exact contestația în anulare. Iar instanța sesizată cu acest caz poate sesiza la rândul ei CJUE pentru o chestiune care privește direct statul de drept.

În cazul Poloniei, CJUE a tăiat nordul gordian. Până la urmă, o instituție cu maximă putere complet derapata din tiparul legal și constituțional trebuie oprită cumva de la distrugerea acestei țări”, concluzionează jurnalista.