ALERTĂ! Cinci cutremure de suprafață, în 4 ore, lângă Timişoara. S-au reactivat faliile tectonice de mică adâncime, mai periculoase decât Vrancea!

Cinci cutremure s-au produs duminică într-un interval de doar 4 ore lângă Timişoara, la graniţa Serbiei cu România, iar cel mai puternic seism a avut o magnitudine de 4,4 pe Richter. Seria de cutremure a început sâmbătă după-amiaza, conform Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), care a înregistrat un seism de 2.2 pe Richter la ora 16:59, la graniţa Serbiei cu România, la o adâncime de 5 kilometri. Alte cutremure de suprafaţă, de mică intensitate, s-au produs în apropierea oraşelor Deta (35km), Timișoara(64km), Jimbolia(67km), Oravița(83km) şi Buziaș(85km). Ce se întâmplă cu aceste seisme de suprafață?

Pentru România sunt două veşti în ceea ce priveşte seismicitatea: una proastă, cealaltă foarte proastă.  Ne putem aştepta oricând la un cutremur de mare adâncime în zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adică mai mult decât cel din 1977. În plus, s-au reactivat faliile tectonice de mică adâncime, care pot produce seisme cu efecte mult mai grave decât cel din Vrancea.

Adică, Vrancea nu este singurul focar seismic din România. Dacă aici cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau la 100 de ani.

Harta seismicităţii din România pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii roşii subţiri), altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. În acest moment avem, practic, încă 21 de focare seismice pe lângă cel din Vrancea.

Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti, de pildă.

Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari.
Specialiștii spun că trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem într-o zonă seismică. În Chile, de pildă, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost aşa multe victime şi pagube materiale. Asta pentru că ei îşi contruiesc locuinţele pe structuri de şină de cale ferată. Adică ştiu că stau într-o zonă activă seismic şi sunt pregătiţi.