Mihai Eminescu: ”Avem, deasupra acestui popor, o pătură de pungaşi şi cocote”

Anul acesta s-au împlinit 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Vă prezentăm câteva fragmente din textele publicistice scrise de Eminescu în ziarul Timpul: 

– ”Există două naţiuni deosebite în această ţară: una stoarsă şi sărăcită, de producători, alta îmbuibată, de mijlocitori. Averea se urcă numai în oraşe şi chiar şi aici, nu în populaţia română, ci în cea străină. Avem de-o parte rasa română, cu trecutul ei, identică în toate ţările pe care le locuieşte, popor cinstit, inimos, capabil de adevăr şi patriotism. Avem apoi, deasupra acestui popor, o pătură superpusă, un fel de sediment de pungaşi şi cocote, răsărită din amestecul scursurilor orientale şi a celor occidentale, incapabile de adevăr şi patriotism”.

– „Şi oare nu este această Românie pentru poporul ei propriu un adevărat infern? Parlamentul de maşini votatoare, guvernul – vor atotputernicia înăuntru pentru a masca servilismul în afară. Odată vasalitatea în afară stabilită, trebuie create şi înăuntru condiţiile vasalităţii. Trebuie nimicită influenţa pe care o mână de oameni, intelectual şi material neatîrnaţi, o mai poate exercita asupra opiniei publice şi a mersului lucrurilor”.

– ”Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi, prin acel fatalism al raselor nefericite, duce nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă”.

– ”Populaţia autohtonă scade şi sărăceşte, cărţile nu se citesc, pătura dominantă, superpusă rasei române n-are nici sete de cunoştinţe, nici capacitatea de a pricepe adevărul. Dacă acest sediment învaţă, o face în silă, gonind după o funcţie. Încolo, leagă cartea de gard. Şi, pentru a avea o funcţie, trebuie să fii înrudit cu ei…”

– ”Faţă cu o asemenea privelişte – în care virtutea se consideră de unii ca nerozie, se taxează de alţii ca o crimă, în care inteligenţa şi ştiinţa sunt privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulităţilor şi batjocurii caracterelor uşoare, în care cuminţenia se numeşte arta de a parveni sau de-a trăi fără compensaţii din munca altora – spiritul cel mai onest ajunge la un momentul fatal, de cumpănă, în care înclină a crede că în asemenea vreme şi-n aşa generaţie însuşirile rele ale oamenilor sunt titluri de recomandaţie. Acela care cutează a se revolta faţă de această stare de lucruri este denunţat opiniei publice ca barbar, ca antinaţional, ca reacţionar”.

– ”Elemente străine, îmbătrânite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţioanlismului. Nevând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus totuşi mâna pe statul român. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrajmaşă”.

– ”Greşalele în politică sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-piedică, pentru zeci de ani, viitorul ei”.

– ”A sconta viitorul e lesne, iar cămătarul cel mai facil este timpul. Un copil poate avea plăcerile bărbatului, o naţiune incultă rezultateale civilizaţiei, dar cu ce scop? Cu acela al degenerării şi al stingerii timpurii, căci scontul pe care-l face timpule e mai scump decât oricare altul. Şi acest regeres este foarte mare, e un regres organic care atinge sănătatea, făptura fizică, bunul trai, bunele moravuri, cu-un cuvânt întreaga constituţie fizică şi morală a populaţiunilor noastre”.

– ”Lenea care ni se impută credem că este fabulă convertită. Dacă cineva ar cerceta starea de lucruri din Anglia în Evul Mediu, ar vedea că ţăranul englez era leneş pe cât timp condiţiile muncii erau nefavorabile; cu cât ele deveneau mai bune, cu atât populaţiunea se făcea mai harnică”.

– ”Aţi comis păcatul de neiertat de care istoria vă va cere compt sever: acela de a fi zdruncinat cu desăvârşire sentimentul onestităţii între cetăţeni. Lumea v-a văzut cu mirare transformându-vă de azi pe mâine în milionari, fără să poată a-şi explica secretul acestei extraordinare schimbări”.

Vă prezentăm principalele evenimente istorice ale zilei de 15 ianuarie:

• 69: Împăratul roman Galba este asasinat. Otho este proclamat împărat roman dar după trei luni se va sinucide.
• 1559: Elisabeta I a Angliei este încoronată la Westminster Abbey de către episcopul Owen Oglethorpe în loc de arhiepiscopul de Canterbury.
• 1582: Rusia cedează Letonia și Estonia Poloniei.
• 1759: Se deschide The British Museum.
• 1834: S-a deschis, pe lângă Societatea Filarmonică din București, „Școala de muzică vocală, de declamație și de literatură” ce avea menirea de a pregăti actori calificați. Directorul școlii era Ion Heliade Rădulescu.
• 1850: Se naște poetul național al României, Mihai Eminescu.
• 1870: Democrații din SUA au utilizat pentru prima dată, ca simbol al partidului lor, un măgar.
• 1870: Ministrul de Externe adresează marilor puteri europene o notă prin care cere recunoașterea oficială a denumirii de România.
• 1880: Legea pentru înființarea Casei de Economii.
• 1883: A apărut, la Iași, revista Recreații științifice (până în anul 1888), care a marcat dezvoltarea matematicii în România.
• 1913: A fost inaugurată prima linie telefonică dintre Berlin și New York.
• 1943: Mihai Antonescu, viceprim-ministru și ministru de externe al României propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieșirea simultană din război a Italiei, României și Ungariei. Propunerea va fi repetată în vara aceluiași an, fără rezultate.
• 1943: A fost finalizată construcția clădirii Pentagonului american.
• 1947: Elizabeth Short a fost asasinată
• 1969: Uniunea Sovietică lansează Soyuz 5.
• 1970: Muammar al-Gaddafi este proclamat premier al Libiei.
• 1971: În Egipt, se inaugurează barajul de la Assuan.
• 1990: Prin Decizia civilă nr.4 a Tribunalului Municipiului București, Partidul Național Liberal reapare oficial în viața politică românească.
• 1992: Comunitatea internațională recunoaște independența Sloveniei și a Croației față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
• 1993: Cel de-al III-lea Congres al UDMR, ținut la Brașov, este în atenția opiniei publice în urma apelului lansat de Gheorghe Funar, prin care se cerea convocarea, în sesiune extraordinară, a Parlamentului pentru interzicerea activității UDMR. Această propunere venea în urma intenției UDMR de a aproba în Congres un „Program de autoguvernare pe principii etnice”.
• 1999: A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului este declarată ilegală.
• 1999: Conflictul din Kosovo: Un numar de 45 de civili sunt masacrați la Racak, în sudul provinciei.
• 2001: Se naște proiectul colaborativ Wikipedia, bazat pe o idee a lui Jimmy Wales.
• 2003: Statele Unite cer sprijinul NATO în cazul declanșării unui conflict cu Irakul.
• 2005: A fost lansat primul volum al ediției facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române.
• 2006: La Biblioteca Academiei au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediției facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu.
• 2011: Începând cu acest an, de ziua poetului Mihai Eminescu, va fi sărbătorită „Ziua Culturii Naționale„, în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010.