Dezastru demografic în România. Suntem din ce în ce mai puțini în țară

Dezastru demografic în România. Suntem din ce în ce mai puțini în țară

Populaţia  rezidentă  la  1  ianuarie  2018 în  scădere  cu  120,7 mii persoane

La 1 ianuarie 2018 populaţia rezidentă a fost de 19 524 mii persoane, în scădere cu 120,7 mii  persoane faţă de 1 ianuarie 2017.

Cauza  principală  a  acestei  scăderi  o  reprezintă  sporul  natural  negativ  (numărul  persoanelor  decedate depăşind numărul născuților‐vii cu 71 125 persoane).   Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,1%).  § Fenomenul  de  îmbătrânire  demografică1)  continuă  să  se  accentueze  (ridicându‐se  la  116,9  persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi  peste şi populaţia tânără de 0‐14 ani ajungând la  513 mii persoane (3 551 mii faţă de 3 038 mii  persoane), în creştere faţă de 439 mii persoane la 1 ianuarie 2017.

Raportul de dependenţă demografică2) a crescut de la 50,1 la 50,9 persoane tinere şi vârstnice  la 100 persoane adulte.

Soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată a fost negativ (‐ 53 381 persoane).  La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă din mediul urban a  fost de 10 498 mii persoane, în scădere cu  0,3% faţă 1 ianuarie 2017. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2018 a fost de 9 980 mii persoane, în scădere  cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Populaţia rezidentă pe sexe şi vârste, la 1 ianuarie 2018  Date provizorii; urmează a fi revizuite până la sfârşitul anului 2018. Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste) care revine  la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).  2)Raportul de dependenţă demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane sub 15  ani şi de peste 64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15‐64 ani) exprimat la 100 de persoane.

Procesul  de  îmbătrânire  demografică  s‐a  adâncit,  comparativ  cu  1  ianuarie  2017  remarcându‐se   creşterea  ponderii  populaţiei  vârstnice  (de  65  ani  şi  peste).  Indicele  de  îmbătrânire  demografică  a  crescut de la 114,4 (la 1 ianuarie 2017) la 116,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie  2018).  Ponderea  populaţiei  de  0‐14  ani  în  total  populaţie  s‐a  menținut  la  valoarea  determinată  pentru  1  ianuarie 2017 (15,6%), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o  creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 17,8% în 2017 la 18,2% la 1 ianuarie 2018).

Astfel, raportul dedependenţă demografică a crescut de la 50,1 (la 1 ianuarie 2017) la 50,9 persoane tinere şi vârstnice la  100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2018).

România  continuă  să  fie  o  ţară  de emigrare,  fenomenul  de emigrare  constituind  cea  de a  doua  cauză  principală  a  reducerii  populaţiei  ţării.  Soldul  migraţiei  internaţionale  în  anul  2017p a  fost  negativ,  numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu  peste 53 mii persoane.  În cursul anului 2017,  bărbaţii au emigrat într‐o proporţie mai mare decât femeile (50,9%). Şi în rândul  imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,5%).

Migraţia internaţională temporară de lungă durată pe sexe şi grupe de vârstă,   în anul 2017  Datele graficului (xls) Informaţii suplimentare:  *Populaţia  rezidentă  cuprinde  totalitatea  persoanelor  (cetăţenie  română,  străină  sau  fără  cetăţenie)  care  au  reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.