Magistrații câștigă definitiv 5 miliarde de lei de la stat! Guvernul, obligat să plătească în 10 zile. Penalități de 50 de milioane de lei pe zi

O decizie cu implicații financiare majore pentru România a fost pronunțată joi, 15 octombrie, de Înalta Curte de Casație și Justiție. Guvernul și Ministerul Finanțelor au pierdut definitiv procesul privind restanțele salariale ale magistraților, în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro. Statul are la dispoziție 10 zile pentru executarea hotărârii, iar întârzierile pot atrage penalități de 1% pe zi, care, raportate la întreaga sumă estimată, ar însemna 50 de milioane de lei zilnic.

Înalta Curte a respins recursul Guvernului. Decizia este definitivă

Judecătorii instanței supreme au respins recursul formulat de Guvernul României și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii pronunțate pe 5 mai 2026 de Curtea de Apel București.

Prin această decizie, Executivul rămâne obligat să asigure fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.

Procesul a fost inițiat chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituția care a soluționat ulterior recursul. Pronunțarea verdictului definitiv fusese amânată de șapte ori.

Hotărârea închide disputa judiciară pe calea recursului, însă deschide o problemă financiară importantă pentru autoritățile statului.

50 de milioane de lei pe zi, penalități posibile pentru neplată

Potrivit hotărârii menținute de Înalta Curte, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute obligațiile stabilite de instanță în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei.

În cazul întârzierii, sunt prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă zilnică reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie.

La o datorie estimată la 5 miliarde de lei, aplicarea procentului de 1% asupra întregii sume ar reprezenta aproximativ 50 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere.

Valoarea efectivă a penalităților va depinde însă de baza de calcul și de modul de aplicare a hotărârii.

Cum s-a ajuns la o datorie de aproape un miliard de euro

Sumele revendicate de magistrați provin din drepturi salariale recunoscute retroactiv prin hotărâri judecătorești.

În anul 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorări salariale de 25% pentru judecători și procurori, în baza unor interpretări privind egalizarea drepturilor salariale.

Aceste majorări au produs efecte retroactive, începând din anul 2018, ceea ce a dus la acumularea unor restanțe importante.

Plățile au fost ulterior eșalonate și amânate de autorități, pe fondul dificultăților bugetare.

Înalta Curte susține că întârzierile repetate au contribuit la creșterea obligațiilor financiare ale statului, inclusiv prin acumularea dobânzilor și penalităților.

Iată minuta sentinței:

”Respinge cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de recurentul-pârât Guvernul Romaniei, ca inadmisibilă. Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinţei civile nr.141/2026 pronunţate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice.

Definitivă. Pronunţată astăzi, 15 octombrie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, arată ICCJ.

Ilie Bolojan a încercat să blocheze plata sumelor

Conflictul dintre Guvern și Înalta Curte s-a accentuat după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a decis amânarea unor plăți destinate restanțelor salariale ale magistraților.

Bolojan a contestat obligația impusă Guvernului de a aloca fonduri prin rectificare bugetară, susținând că stabilirea priorităților financiare reprezintă o atribuție a puterii executive și a Parlamentului.

Fostul premier a sesizat inclusiv Curtea Constituțională, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și instanța supremă.

Curtea Constituțională a respins sesizarea ca inadmisibilă, iar procesul privind restanțele salariale și-a continuat cursul.

Prin verdictul de joi, Înalta Curte a menținut obligațiile stabilite anterior în sarcina Executivului.

Guvernul reacționează: Executivul interimar nu poate face rectificare bugetară

După pronunțarea hotărârii definitive, Guvernul a transmis că a utilizat căile legale disponibile pentru contestarea deciziei.

Reprezentanții Executivului au explicat că actualul Guvern interimar nu are competența legală de a adopta o rectificare bugetară, ceea ce împiedică alocarea imediată a fondurilor solicitate.

Această situație complică executarea hotărârii, în condițiile în care obligația de plată a rămas definitivă, iar termenul stabilit de instanță este de numai 10 zile.

Responsabilitatea identificării unei soluții bugetare va reveni autorităților competente, inclusiv viitorului Guvern cu puteri depline.

Cine va suporta nota de plată de 5 miliarde de lei?

Decizia Înaltei Curți vine într-un moment în care România se confruntă cu presiuni asupra finanțelor publice, iar viitorul Executiv trebuie să pregătească bugetul pentru anul 2027.

Cele aproximativ 5 miliarde de lei reprezintă o obligație financiară considerabilă, care trebuie acoperită din resursele bugetului de stat.

În același timp, Guvernul trebuie să asigure finanțarea sănătății, educației, investițiilor și celorlalte servicii publice.

Hotărârea definitivă nu stabilește de unde vor proveni concret banii, iar identificarea resurselor necesare rămâne în sarcina autorităților.

După verdictul din 15 octombrie, întrebarea nu mai este dacă Guvernul a pierdut procesul, ci cum va reuși statul român să achite o datorie de aproximativ un miliard de euro, fără să afecteze alte cheltuieli publice și fără să acumuleze noi penalități.