CCR decide astăzi cine controlează banii: Guvernul sau instanțele. Miză uriașă de 4,8 miliarde de lei pentru magistrați

Curtea Constituțională a României, CCR, are miercuri, 30 septembrie, pe masă una dintre cele mai importante dispute instituționale din ultima perioadă. Judecătorii constituționali trebuie să analizeze conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale către magistrați, o dispută cu o miză financiară estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Sesizarea CCR a fost formulată de premierul Ilie Bolojan, după ce Curtea de Apel București a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata integrală a unor drepturi salariale restante ale magistraților, scadente în 2026.

Dispută uriașă între Guvern și Justiție

Conflictul depășește însă problema celor 4,8 miliarde de lei. În centrul disputei se află întrebarea dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce bani din buget și să facă rectificări bugetare pentru plata unor drepturi salariale.

Guvernul susține că instanțele nu pot decide modul în care sunt distribuiți banii din bugetul general consolidat. Executivul consideră că elaborarea bugetului, rectificările și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții care aparțin puterii executive și legislative.

De cealaltă parte, Înalta Curte a solicitat plata drepturilor salariale restante ale magistraților, iar Curtea de Apel București a admis acțiunea în luna mai.

Penalități uriașe în cazul întârzierii plăților

Hotărârea Curții de Apel prevede că fondurile trebuie asigurate integral pentru plata drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

În plus, în cazul neexecutării hotărârii în termenul stabilit după rămânerea definitivă, au fost prevăzute penalități și amenzi pentru fiecare zi de întârziere.

Premierul Ilie Bolojan a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară.

Din acest motiv, Guvernul a cerut Curții Constituționale să stabilească dacă există un conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte.

Decizia CCR poate avea efecte importante

Hotărârea Curții Constituționale este așteptată cu interes nu doar din cauza sumei uriașe aflate în joc, ci și pentru că poate clarifica limitele în care instanțele pot interveni atunci când hotărârile judecătorești presupun alocarea unor sume importante de la bugetul de stat.

Miza imediată rămâne însă plata celor aproximativ 4,8 miliarde de lei reprezentând restanțe salariale revendicate de magistrați.

CCR trebuie să stabilească dacă, în această dispută, a fost încălcată separația puterilor în stat și care sunt limitele constituționale ale intervenției instanțelor în deciziile bugetare ale Guvernului.