CCR decide soarta a 5 miliarde de lei pentru magistrați. Guvernul, în fața unei facturi uriașe

Curtea Constituțională este așteptată să tranșeze miercuri conflictul dintre Guvernul României și sistemul judiciar. În joc sunt aproximativ 5 miliarde de lei, bani reprezentând restanțe salariale revendicate de magistrați și câștigate în instanță.

Judecătorii CCR analizează sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Miza: 4,8 miliarde de lei

Conflictul a izbucnit după ce Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante.

Suma indicată de Executiv ajunge la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure banii, inclusiv printr-o rectificare bugetară.

Decizia instanței prevede că plata trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz contrar, au fost stabilite penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi.

Guvernul acuză o ingerință în atribuțiile sale

Executivul contestă însă modul în care instanța a intervenit în problema alocării banilor publici. Ilie Bolojan a susținut că stabilirea bugetului, efectuarea rectificărilor și distribuirea fondurilor reprezintă atribuții ale puterii executive și legislative.

Guvernul consideră că obligarea sa de către instanță să aloce o sumă atât de mare unui anumit sector poate afecta echilibrul bugetar și poate încălca principiul separației puterilor în stat.

Ce spune Guvernul despre plata celor 5.000.000.000 de lei

Guvernul susține că, potrivit Legii 500/2002 privind finanțele publice, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocările din Fondul de rezervă bugetară sunt atribuții exclusive ale puterii executive și legislative. În acest context, intervenția ÎCCJ ar reprezenta o încălcare a principiului separației puterilor în stat.

„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector.

E vorba de plata restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a declarat Ilie Bolojan.

De cealaltă parte, Înalta Curte susține plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

De cealaltă parte, ÎCCJ a inițiat mai multe demersuri pentru a obține plata restanțelor salariale câștigate de magistrați prin procese.

În martie 2026, ÎCCJ a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, acuzând refuzul acestora de a asigura fondurile necesare. În lipsa unei soluții favorabile, Curtea Supremă a sesizat Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză magistraților pe 5 mai. Decizia obligă Guvernul să plătească suma de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale și penalități.

Totuși, Guvernul și Ministerul Finanțelor au făcut recurs, cazul fiind acum pe rolul instanței supreme, care urmează să ia o decizie finală pe 8 octombrie 2026. Între timp, CCR trebuie să stabilească dacă se confirmă conflictul juridic între cele două instituții ale statului.

CCR, chemată să tranșeze disputa

Curtea Constituțională trebuie să stabilească dacă a existat un conflict juridic de natură constituțională și dacă instanțele au depășit limitele atribuțiilor puterii judecătorești atunci când au impus Guvernului asigurarea fondurilor.

Decizia este una cu miză uriașă pentru bugetul de stat. Numai restanțele aflate în centrul acestei dispute sunt estimate la 4,8 miliarde de lei, adică aproape un miliard de euro.