Legile care ar limita puterea șefilor serviciilor secrete, ținute la sertar de aproape doi ani. O senatoare PNL, acuzată că blochează proiectele. FOTO

Două proiecte care limitează mandatele șefilor serviciilor de informații și le interzic foștilor angajați ai SRI să ofere consultanță timp de 20 de ani sunt blocate în Comisia pentru Apărare a Senatului. Inițiativele au trecut tacit de Camera Deputaților, dar nu au mai ajuns la votul decisiv. Comisia este condusă de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc.

Două proiecte legislative care urmăresc reformarea serviciilor de informații sunt ținute la sertar de aproape doi ani în Comisia pentru Apărare a Senatului.

Prima inițiativă limitează la două numărul mandatelor pe care le pot deține șefii serviciilor secrete. Cel de-al doilea proiect le interzice foștilor angajați ai SRI să desfășoare activități de consultanță sau asistență timp de 20 de ani după părăsirea instituției.

Ambele proiecte care limitează puterea șefilor serviciilor secrete au fost adoptate tacit de Camera Deputaților în decembrie 2024, după expirarea termenului legal pentru dezbatere. Senatul este camera decizională, însă inițiativele nu au primit până acum un raport din partea Comisiei pentru Apărare și, în consecință, nu au ajuns la votul plenului.

Comisia este condusă de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, care este acuzată de inițiatori că blochează cele două proiecte.

Maximum două mandate pentru șefii serviciilor

Primul proiect prevede că directorii serviciilor de informații vor avea mandate de patru ani, care vor putea fi reînnoite o singură dată. Astfel, o persoană nu ar mai putea rămâne la conducerea unui asemenea serviciu mai mult de opt ani, anunță g4media.ro.

Regula ar urma să se aplice conducerilor Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Sunt vizate și Direcția Generală de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Generală de Informații a Apărării.

Proiectul modifică legile de organizare și funcționare ale acestor instituții și introduce o durată clară pentru mandatele directorilor.

Inițiatorii susțin că limitarea mandatelor este necesară pentru evitarea concentrării puterii, pentru întărirea controlului civil și pentru împiedicarea formării unor rețele de influență în jurul conducerilor serviciilor secrete.

Un serviciu, condus de aceeași persoană de aproape două decenii

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, unul dintre inițiatorii legii, a susținut că România a ajuns în situația în care un serviciu de informații a fost condus aproape două decenii de aceeași persoană, în timp ce alte structuri au rămas perioade îndelungate fără conducere civilă.

„Nu este normal să avem un serviciu fără conducere civilă de mai bine de un an, un alt serviciu condus de 19 ani de aceeași persoană, iar șeful unui al treilea serviciu să facă excursii de lux în timp ce țara se află în plină criză de securitate”, declara Emanuel Ungureanu în momentul în care proiectele au trecut de Camera Deputaților.

Inițiatorii afirmă că mandatele limitate reprezintă o practică obișnuită în statele democratice și pot preveni transformarea instituțiilor de informații în centre de putere greu de controlat.

Interdicție de 20 de ani pentru consultanță

Al doilea proiect le interzice cadrelor militare și angajaților civili ai SRI să ofere consultanță sau asistență, direct ori indirect, timp de 20 de ani după încetarea activității în serviciu.

Inițiativa a fost depusă în iunie 2024 de parlamentarii USR Emanuel Ungureanu, Marius-Andrei Miftode și Diana Stoica.

Proiectul a apărut în contextul dosarului DNA în care sunt vizați foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Aceștia au fost acuzați de trafic de influență, acuzații pe care le-au respins.

Inițiatorii susțin că foști angajați ai serviciilor pot utiliza informațiile, relațiile și influența dobândite în timpul activității pentru a interveni în justiție, politică sau afaceri sub acoperirea unor contracte de consultanță.

Emanuel Ungureanu a afirmat că proiectul a fost redactat astfel încât interdicția să nu poată fi ocolită prin firme, organizații neguvernamentale, intermediari sau alte persoane.

„Există în acest proiect o interdicție clară, deci nu există sub nicio formă vreo portiță. Am definit consultanța în general și nu am permis ca cineva să spună că face consultanță pentru un ONG sau prin terți”, declara parlamentarul.

Interdicția ar putea fi extinsă la toate serviciile secrete

În forma actuală, cel de-al doilea proiect se referă numai la cadrele militare și angajații civili ai SRI.

Emanuel Ungureanu a anunțat că va depune un amendament prin care interdicția privind activitatea de consultanță să fie extinsă la foștii angajați ai tuturor serviciilor de informații.

Măsura i-ar putea viza astfel și pe foștii angajați ai SIE, SPP, STS, DGPI și DGIA, nu doar pe cei ai Serviciului Român de Informații.

Rămâne de clarificat dacă o interdicție de 20 de ani este proporțională și dacă poate fi aplicată fără încălcarea dreptului la muncă. Aceste aspecte ar putea fi analizate în procesul parlamentar sau, ulterior, de Curtea Constituțională.

Nicoleta Pauliuc, acuzată că ține proiectele la sertar

Cele două inițiative au ajuns la Senat după adoptarea tacită de către Camera Deputaților, însă nu au primit raportul necesar din partea Comisiei pentru Apărare.

Comisia este condusă de Nicoleta Pauliuc, senatoare PNL. Potrivit informațiilor publicate de G4Media, aceasta este acuzată că a blocat parcursul legislativ al proiectelor.

Publicația menționează că Nicoleta Pauliuc are studii urmate în cadrul unor instituții legate de domeniul securității naționale. Acest lucru nu demonstrează însă, în sine, existența unei legături între pregătirea sa și lipsa raportului asupra proiectelor.

Senatoarea PNL trebuie să explice de ce cele două inițiative nu au fost puse pe ordinea de zi și de ce membrii comisiei nu au fost chemați să le dezbată și să le voteze.

Senatul are decizia finală

Camera Deputaților a adoptat tacit proiectele, fără un vot efectiv asupra conținutului lor. Adoptarea tacită intervine atunci când o cameră a Parlamentului nu dezbate o inițiativă în termenul prevăzut de Constituție.

Senatul este camera decizională și poate adopta, modifica sau respinge cele două inițiative. Pentru ca legile care ar limita puterea șefilor serviciilor secrete să ajungă în plen, este însă nevoie ca senatorii din comisiile sesizate să întocmească rapoartele necesare.

Până atunci, șefii serviciilor secrete nu au o limită generală de două mandate, iar foștii angajați ai SRI pot desfășura activități de consultanță după plecarea din instituție, în limitele legislației actuale.

Blocarea proiectelor care limitează puterea șefilor serviciilor secrete readuce în discuție problema controlului parlamentar asupra serviciilor de informații. Parlamentul este instituția care ar trebui să stabilească regulile și să supravegheze activitatea structurilor secrete, însă două inițiative care urmăresc tocmai limitarea puterii acestora nu au primit o decizie de aproape doi ani.