Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a spus că ”singura mină din ţară care este exploatabilă în momentul acesta este CupruMin care exportă la container materialul brut în China”. După care a închis acest subiect, brusc. Despre ce este vorba? În anul 2013 România a început să exporte minereu de cupru de la Roşia Poieni, prin Cupru Min, societate minieră cu capital de stat. Uluitor este faptul că în compoziţia mienereului din acest zăcământ se află inclusiv aur şi argint, după cum spune chiar ANRM. Cu toate acestea, tot zăcământul este exportat la preţ de minereu de cupru!
Teoretic, la Roşia Poieni se află 60% din zăcămintele de cupru ale țării. Conform Enciclopediei Economiei Resurselor Minerale din România, cantitatea totală de cupru curat din subsolul ţării noastre este de aproximativ 9 milioane de tone – din care aproximativ 5 milioane de tone sunt la Roşia Poieni. Cuprul se tranzacţionează la valoarea de aproximativ 4.450 de euro pe tonă. Adică la Roşia Poieni un zăcământ care valorează 22,3 miliarde euro. Ce se întâmplă concret la Roşia Poieni? Oficial se vând 331.890 de tone de concentrate de cupru, despre care actele nu spun ce conţin de fapt. Este secret! Suma pe care România ar urma să o câştige din această afacere ar fi de aproximativ 300 de milioane de euro.
De ce este secret? Pentru că în realitate zăcământul de la Roşia Poieni conţine, pe lângă cupru, şi o cantitate de 85 de tone de aur curat! Demn de reţinut este faptul că minereurile de cupru din România sunt de tip hidrotermal, care conţin şi aur (Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România, Editura Agir, 2014). Tona de aur se vinde cu 34 de milioane de euro. Dar…
Vindem minereu de cupru după ce ne-am distrus propriile fabric de prelucrare a neferoaselor
La Roşia Poieni aurul despre care am vorbit mai sus este vândut la preţ de concentrat de cupru, cu 880 de euro pe tonă! Menţionăm că acest concentrat de cupru este, tehnic, produsul prelucrării primare a minereului scos din mină. Concentratul vândut este transportat în afara României, unde intră în unităţile de metalurgie a metalelor neferoase, pentru a separa cuprul pur, aurul pur, argintul pur şi alte minereuri neferoase care se găsesc în minereu. Ţara noastră a avut şi ea asemenea unităţi de metelurgie neferoasă, arondate minelor de cupru, argint, aur etc., dar au fost scoase din funcţiune în anii ’90, pe motiv că zăcămintele româneşti de toate tipurile s-au epuizat. După ce a fost închisă metalurgia neferoasă şi toate minele, a început privatizarea zăcămintelor despre care se spusese că s-au epuizat. Aceasta este, pe scurt, istoria din ultimii 25 de ani a industriei extractive din ţara noastră.
Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), spune despre cele 85 de tone de aur vândute la preţ de mineru de cupru la Roşia Poieni că:
”În România, actul oficial privind evidenţa resurselor rezervelor geologice este documentaţia de calcul a rezervelor pe zăcământ, certificată prin încheierea de omologare a rezervelor. În cazul zăcământului Roşia Poieni, încheierea de omologare este făcuta exclusiv pentru minereu de cupru cu conţinut scăzut”. Altfel spus, la Roşia Poieni se extrage, oficial, minereu de cupru, exclusiv.
Continuarea comunicatului ANRM este deosebit de interesantă: ”Zăcămintele de cupru diseminat cu conţinut sărac pot conţine în general cantităţi mult subordonate de aur şi/sau argint. De aceste cantităţi se ţine cont în calculul rezervelor sub formă de echivalent valoric în cupru. În consecinţă redevenţa se plăteşte pentru toate componentele utile din minereu”.
După cum se observă, în acest paragraf se sugerează că există aur în zăcământ, mai mult, există şi argint. De asemena, se sugerează că în mod normal ar trebui să se plătească o redevenţă. Această redevenţă nu se plăteşte pentru că oficial contractul este semnat pentru exportarea minereului de cupru, exclusiv!
Așa se vede din avion otrava care a inundat satul Geamăna din Apuseni, din cauza zăcămintelor de aur vândute la preț de mineru de cupru
Cândva, la Geamăna, în munţii Apuseni era un sat. Acum e acoperit aproape în totalitate de deşeuri provenite de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Localnicii au fost obligaţi să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a scăpa de invazia sterilului, care în timp le-a acoperit biserica, le-a înghiţit cimitirul. Acest lucru ase întâmplă dincauza exploatării Roșia Poieni, unde în acest moment se vând zăcăminte de aur la preț de minereu de cupru, așa cum NewsTeam a prezentat într-un articol anterior.
Zona a început să se schimbe în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La acea vreme era cea mai mare din Europa. La început, locuitorii celor aproape 400 de case şi-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi. În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuţele de la Geamăna, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiesc aproximativ 20 de suflete.
Casele rămase sunt cele aşezate mai sus, pe deal. Tot pe deal a fost Halda de steril de la Valea Şesii ridicată şi biserica satului, cam la 100 de metri de vatra satului. Este unul din puţinii martori care ne arată că aici a fost odată o aşezare omenească. Nămolul a ajuns,însă, la nivelul acoperişului. Sub biserică, în valea Şeşii, se află lacul cu tulbureala de steril, înroşit de deşeurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamăna.
Cel mai periculos de aici este cadmiul, care provoacă mutații genetice
Barajul de la Geamăna are o suprafaţă de aproximativ 130 ha. Sterilul rezultat de la mina de cupru de la Roșia Poieni este deversat în Valea Șesii, unde odată era satul Geamăna. Exploatarea zăcământului a început în anul 1978, iar producţia de cupru în 1983. Este un iaz de decantare de vale, deschis, având un singur baraj construit din anrocamente. Apa care trece pe sub haldă și ajunge în iaz are pH între 1,5 – 2, iar culorile sunt de la metale (Cu, Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.)
O substanță toxică gasită în barajul de decantare de la Geamăna este cadmiul care depășește și de zece ori valorile normale.
Cadmiul este posibil cancerigen, poate provoca mutaţii, dăunează atât plantelor cât şi animalelor, la om afectează ficatul, rinichii şi plămânii.
