Captură uriașă a polițiștilor din Ilfov. Peste 1 milion de țigarete de contrabandă au fost descoperite
Ultima Ora Social

Traficul ilegal de mărfuri din România SCAD DRAMATIC activitățile comercianților din țară

Traficul ilegal de mărfuri din România SCAD DRAMATIC activitățile comercianților din țară

Mediul economic din ţara noastră este puternic afectat de traficul ilicit de mărfuri, este principala concluzie a studiului ‘Percepţia retailului tradiţional asupra traficului ilicit de mărfuri din România’ iniţiat de Asociaţia ACTIV şi prezentat marţi de Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES şi coordonator al acestui studiu.

„Preţul mai scăzut al acestor produse, veniturile mici ale populaţiei şi lipsa de informare cu privire la riscurile asociate consumului sunt principalii factori care favorizează comercializarea mărfurilor de contrabandă şi contrafăcute”, arată Dan Jurcan.

Dintre subiecţi, 55% sunt de părere că vânzările de mărfuri de contrabandă sau contrafăcute au contribuit la încetarea activităţii unor comercianţi. În plus, 2 din 10 retaileri declară că cifra lor de afaceri ar fi dublă, dacă nu ar exista fenomenul traficului ilicit.

Cercetarea sociologică a fost efectuată pe un eşantion de peste 700 de subiecţi, reprezentanţi ai agenţilor economici, şi a fost realizată de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie în luna iulie 2018.

„Demersul de a evalua impactul traficului ilicit de mărfuri asupra mediului de retail a venit ca urmare a nevoii de conştientizare a gravităţii fenomenului. Sănătatea populaţiei este direct ameninţată de consumul de produse provenite din contrabandă şi contrafacere. Dar nu este singura ameninţare. Şi economia suferă din această cauză. Peste 3 miliarde de euro nu ajung anual la Bugetul de Stat, concomitent cu dispariţia a zeci de mii de locuri de muncă. Cetăţeni, agenţi economici, instituţii ale statului, suntem toţi responsabili pentru îndreptarea situaţiei. În acest context, Asociaţia ACTIV a reuşit să deschidă punţi de dialog cu toţi actorii implicaţi în lupta împotriva traficului ilicit de mărfuri. La Botoşani, Satu Mare şi Timişoara am convins parlamentarii tuturor partidelor politice să îşi asume semnarea unui Pact Local de Combatere a Traficului Ilicit, am adus subiectul pe masa de discuţie din comisiile de Buget-Finanţe din Parlament, am organizat workshopuri cu reprezentanţi ai Legislativului, Executivului, ai instituţiilor cu rol şi atribuţii în combaterea fenomenului, precum şi cu reprezentanţi ai principalelor industrii afectate”, a declarat Daniel Mărăcineanu, director general al Asociaţiei ACTIV.

Acesta a menţionat că asociaţia îşi concentrează în prezent eforturile pe latura preventivă printr-o campanie de educare şi informare ce îşi propune să producă schimbarea atitudinii în privinţa acceptabilităţii sociale a fenomenului.

Conform aceluiaşi studiului, Poliţia de Frontieră, Poliţia Română şi Direcţia Generală a Vămilor ocupă primele trei locuri în topul instituţiilor care ar trebui să se implice mai mult în combaterea traficului ilegal de mărfuri, urmate de Guvern, autorităţi locale şi Parlament.

Aproape jumătate (43%) dintre respondenţi spun că au auzit despre vânzarea produselor de contrabandă sau contrafăcute în propria localitate. Pieţele, oboarele şi magazinele unor comercianţi sunt, în opinia lor, locurile în care se comercializează cel mai adesea produse de contrabandă sau contrafăcute.

Categoriile de astfel de produse vândute în cea mai mare măsură sunt ţigările (63%), urmate de băuturile alcoolice (32%), îmbrăcămintea şi încălţămintea (31%), respectiv alimentele şi produsele de curăţenie (14%) fiecare. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece cercetarea ne arată că alimentele, băuturile răcoritoare, ţigările, băuturile alcoolice, produsele de curăţenie şi întreţinere, îmbrăcămintea şi încălţămintea sunt printre principalele produse a căror comercializare asigură supravieţuirea micului retail.

Potrivit studiului, cumpărarea de produse provenite din surse ilicite prezintă pe de o parte un risc major pentru sănătatea populaţiei şi, pe de altă parte, un impact direct în diminuarea vânzărilor din retailul tradiţional. Această realitate i-a determinat pe 9 din 10 mici retaileri să afirme că produsele de contrabandă le afectează afacerea într-un mod negativ.

De asemenea, trei din cinci respondenţi spun că ar reclama comercializarea produselor de contrabandă. Principalele trei motive pentru care unii respondenţi ar reclama traficul ilegal de produse sunt dorinţa de a stopa fenomenul, faptul că vânzările proprii sunt afectate, respectiv faptul că acest fenomen este perceput ca unul nefiresc şi incorect. Teama că s-ar putea afla cine a semnalat autorităţilor încălcarea legii este principala piedică în denunţul faptelor ilegale, conform afirmaţiilor a 28% dintre respondenţi. Acestui factor i se adaugă lipsa de interes pentru acţiunile altora (15%) şi percepţia că doar autorităţile sunt responsabile în combaterea fenomenului (8%).

Asociaţia pentru Combaterea Traficului Ilicit ‘Viitorul’ – primul ONG care s-a implicat în combaterea contrabandei şi a traficului cu produse contrafăcute – sărbătoreşte un an de luptă activă împotriva traficului ilicit de mărfuri. Asociaţia a fost înfiinţată în 2017 şi are drept scop promovarea, sprijinirea, realizarea şi coordonarea de activităţi care să contribuie la conştientizarea publicului şi a autorităţilor cu privire la efectele negative ale acestui fenomen. În 2019, ACTIV va continua seria evenimentelor locale, campania educaţională şi va susţine declararea prin lege a zilei de 21 aprilie, ca Ziua naţională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.