ȘOC în Biserica Ortodoxă Română. SCANDAL FĂRĂ PRECEDENT! Un Mitropolit, BLESTEAMĂ credincioșii și preoții

Este SCANDAL FĂRĂ PRECEDENT în Biserica Ortoxă Română, după ce, un Înalt Ierarh, membru al Sfântului Sinod, a făcut un BLESTEM asupra credincioșilor ortodocși, dar, și asupra preoților.

Mai exact, Mitropolitul Olteniei, ÎPS. Irineu, a emis un document prin care îi BLESTEAMĂ pe credincioșii ortocși, dar și pe preoții care vor ogicia slujbe la Mănăstirii Frăsinei (jud. Vâlcea).

Potrivit unui document publicat Arhiepiscopia Râmnicului intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu și de starețul Mănăstirii Frăsinei (jud. Vâlcea), toți preoții și credincioșii, care vor intra de azi înainte într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei despre care se spune ca ar fi fost construită pe un loc care a fost blestemat de Sfântul Ierarh Calinic, sunt anatemizați.

„Hotâram în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și sa nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spațiile din jurul acesteia.

Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru.

De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir și va încalca acest Legământ sa fie în aceeași osandă”, conține blestemul, publicat pe sietul Arhiepiscopiei Râmnicului.

În încheierea anatemei, Mitropolitul Irineu împreună cu starețul Mănăstirii Frăsinei spun că niciun cleric indiferent de ce rang bisericesc ar avea „să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi”.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis miercuri că Mitropolia Olteniei a luat „o decizie bună”, pentru menţinerea ordinii interioare a Mănăstirii Frăsinei din Vâlcea, prin interzicerea participării monahilor la slujbele de la biserica din apropiere, dar a criticat limbajul „excesiv arhaic”, „ermetic”, „sever şi anacronic” din mesajul Mitropoliei şi a subliniat că „blestemul” nu face parte din poruncile şi sfaturile evanghelice.

Reacţia sa vine după ce, într-un document semnat de Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi de stareţul Mănăstirii Frăsinei din judeţul Vâlcea, apărut în spaţiul public, au fost interzise slujbele într-o biserică din apropierea mănăstirii, lăcaş de cult care ar fi fost ridicat pe un loc ‘blestemat’ de Sfântul Ierarh Calinic.

„Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă.

Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah”, arată purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.Bănescu adaugă faptul că ‘raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice’.

El critică referirile la ‘blestem’, chiar dacă este vorba de respectarea unei hotărâri luate de un sfânt ierarh.”Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă’, mai arată Vasile Bănescu.

Reprezentantul Patriarhiei dă ca exemplu situaţia de la anumite mănăstiri, precum la muntele Athos.

„Raţiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Fireşte, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se şi pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta”, afirmă el.

El spune că Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar ‘decizia bună pe care a luat-o spre binele şi ordinea internă a Mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieţii duhovniceşti a monahilor care au dorit să trăiască acolo’.

Potrivit învățăturii Bisericii, blestemul este un gest primitiv, considerat chiar ca fiind un păcat foarte grav.

„Nu se recomandă preoţilor şi monahilor să blesteme. Părinţii Bisericii şi Sfânta Scriptură îndeamnă la binecuvântare.

Ea a fost întotdeauna semnul legăturii cu Dumnezeu, iar blestemul – o barieră, un zid, aş zice o despărţire între noi şi Dumnezeu.

De aceea, cei care blestemă – indiferent cine sunt ei, chiar şi slujitori ai Bisericii -mai ales când este vorba de lucruri obişnuite, consider că fac un păcat foarte grav, care trebuie evitat“, spune un episcop ortodox.

Biserica despre care se face referire în blestem a fost construită în apropierea Mănăstirii Frăsinei. La slujbele oficiate în ea puteau participa și femeile, spre deosebire de biserica Mănăstirii Frăsinei unde accesul femeilor este interzis.