Sediul TAROM părăsește Aeroportul Otopeni. Spațiul va fi închiriat și posibil transformat în hotel

Sediul TAROM părăsește Aeroportul Otopeni. Spațiul va fi închiriat și posibil transformat în hotel

Sediul central al companiei naţionale de transport aerian, de lângă Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Otopeni, este scos la închiriat pentru o perioadă de minimum 25 de ani. Imobilul TAROM are o suprafaţă de aproape 16.000 de metri pătraţi şi este pus la mezat cu tot cu parcarea aferentă.

Recordurile de trafic de pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” sunt doborâte an de an.

130.000 de aterizări și decolări au fost înregistrate în 2017 sau, cu alte cuvinte, 12,8 milioane de pasageri au tranzitat aeroportul din Otopeni.

Sunt cifrele care asigură orice afacere conexă activităţii de transporturi aeriene.

În principal, este vorba despre cazare şi mâncare, iar un vad de aproape 13 milioane de oameni pe an reprezintă garanţia profitului.

Dacă tendinţa de creştere rămâne aceeaşi, la finalul lui 2018, când Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) va trage linie, vom avea un nou record: un avion, cu cel puţin 100 de persoane la bord, a venit sau a plecat o dată la patru minute.

În această ecuaţie, compania naţională de transporturi aeriene TAROM se alege doar cu bronzul.

Aurul și argintul, la categoria „călători transportaţi”, se împart între BlueAir și WizzAir, de câţiva ani.

Asta deşi compania de stat este pe Aeroportul Otopeni din 1954, şi la propriu, şi la figurat.

Sediul „fantomă”

Clădirea de birouri a transportatorului aerian de stat a fost gata la finalul anilor 70.

Un subsol, un parter şi trei niveluri, în suprafaţă totală de 15.731 de metri pătraţi, au fost construite în buza aeroportului, ca să ţină „hârţogăraia” unei companii cu o flotă de 60 de aeronave, aflată în continuă expansiune.

Fără niciun competitor direct pe plan intern, în anii 80, TAROM opera curse regulate către destinaţii îndepărtate – Montevideo, New York, Bangkok, Beijing, Delhi, Calcutta şi Singapore.

Astăzi, operatorul de stat mai are 24 de aeronave şi o piaţă de desfacere limitată la continentul european.

Aproape jumătate din clădirea moştenită din comunism „nu a fost exploatată sub nicio formă”, arată raportul Curţii de Conturi din 2017.

„Ultimul etaj este neocupat, fiind lăsat în degradare (…), iar parterul și două etaje sunt utilizate ineficient, spațiul mediu atribuit pe salariat depășind cu mult media de la instituțiile publice”, se arată în documentul auditorilor de stat.

Deşi avea la dispoziţie câteva mii de metri pătraţi să-i folosească sau să-i închirieze, şefimea TAROM era mutată cu birourile, încă din anii 2000, într-o aripă din aerogara de vizavi.

În timp ce transportatorul înregistra pierderi galopante, în vechiu sediu mai erau câţiva oameni.

Situaţia a rămas neschimbată până în primăvara acestui an, când contractul este reziliat unilateral de actuala conducere.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti ar fi ajuns să ceară lunar 40 de euro pe metru pătrat pentru aripa închiriată de TAROM.

Viitorii chiriaşi vor reconfigura clădirea TAROM

Birourile au fost mutate înapoi în vechea clădire şi, la scurt timp, întregul imobil a fost scos la închiriat.

„Clădirea se află în proprietatea companiei și este formată din trei tronsoane, cu două rosturi de tasare-dilatare, realizate în consolă. Fundațiile sunt continue, tălpi-grinzi. Sistemul structural al clădirii este alcătuit din cadre de beton armat”, se arată în anunţul de închiriere.

Preţurile în zonă variază. Dacă la aproximativ un kilometru de aeroport, pentru clădiri de câteva sute de metri pătraţi, preţul este în jur de 12 euro, clădirea TAROM ar trebui să valoreze mult mai mult. Are acces direct din DN1, centrală termică proprie şi se află la 100 de metri de terminalul Sosiri.

Imobilul este scos la închiriat pentru o perioadă de 25-49 de ani, alături de 18.000 de metri pătraţi de teren, cu amendamentul că „locatarul va avea dreptul să execute lucrări de consolidare, reabilitare, modernizare și reconfigurare a clădirii, fără însă a afecta structura de rezistență a acesteia”.

„Cărţile sunt făcute pentru un hotel”

Cotidianul Libertatea a încercat să afle ce tip de afacere ar urma să se desfăşoare acolo.

Conducerea companiei a transmis că „în acest moment nu avem un răspuns pentru întrebarea dumneavoastră” dar şi că „nu dorim să speculăm pe marginea acestui subiect”.

„Motivele care stau la baza intenției de închiriere sunt eminamente economice. Subliniem faptul că este vorba despre o intenție și o explorare a pieței în acest sens, nu despre o decizie finală de a închiria sediul TAROM. (…) Compania TAROM se află într-un proces de reconstrucție și revitalizare. Mecanismele acestui proces cuprind, inclusiv, identificarea de noi surse de venit, în paralel cu raționalizarea cheltuielilor”, se mai arată în răspunsul transmis cotidianului Libertatea.

Surse din cadrul TAROM au declarat însă că sediul companiei ar urma să fie transformat în hotel, de un investitor privat, dar și că, în acest sens, „cărţile sunt deja făcute”.  Totul în contextul în care, spun sursele, „nu ştim unde ne vom muta”.

Exemplul polonez

Compania de Stat „Aeroporturi” din Polonia, care are în gestiune principala aerogară din Varşovia, a înființat, în 1998, o divizie specială de hoteluri de lux şi a preluat francize celebre precum Marriott, Hilton, Best Western şi InterContinental Hotels Group.

În 2017, Chopin Airport Development a intrat pe piaţa de lux şi oferă servicii Executive Lounge și VIP Line la Aeroportul Internaţional Chopin din capitala Poloniei. În aprilie 2018, a inaugurat primul hotel de cinci stele din Polonia, sub brandul „Renaissance”, fix lângă terminalul Sosiri.

Strategia impusă de guvernul polonez este pusă în practică de un român, plecat din ţară în 1990.

„În Polonia funcţionează, în momentul de faţă, în jur de 500 de hoteluri care sunt de stat. Mai mult sau mai puţin cunoscute. Eu şi compania mea (n.r. Chopin Airport Development) gestionăm cinci hoteluri şi alte trei pe care le construim în prezent”, spunea, în luna iunie, Marian Cristescu.

Asta în contextul în care Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti deţine 1,47% din TAROM, iar ambele societăţi se află în curtea Ministerului Transporturilor.

TAROM 2016 vs. TAROM 2017

Cifră de afaceri în 2016: 1.073.269.470 lei

Pierdere în 2016: 46.966.754 lei

Număr total de salariaţi în 2016: 1.841

——

Cifra de afaceri în 2017: 1.025.234.093 lei

Pierdere în 2017: 172.355.725 lei

Număr total de salariaţi în 2017: 1.776