Prima Rapsodie Română a fost compusă de un… ungur: Franz Liszt

Astăzi se împlinesc 172 de ani de când în sala „Momolo” din București are loc primul concert al lui Franz Liszt, susținut în România.

Deschide pe YouTube

Franz Liszt s-a nascut pe 22 octombrie 1811 la Raiding* (pe atunci Ungaria, astazi Austria) si s-a stins din viata la 31 iulie 1886 la Bayreuth, in Germania, tara a carei nationalitate o dobandise.

A fost un compozitor romantic care visa la o reinnoire a artei si  un pianist stralucit, care la numai 8 ani compunea, iar la varsta de 9 ani sustinea deja concerte. A fost elevul renumitului compozitor de Studii de agilitate Carl Czerny.

Creatia lui Liszt cuprinde un numar mare de lucrari, 1.233 la numar, dintre care 150 sunt piese pentru pian, el  influentand  lumea pianului ca si Paganini lumea viorii si spre deosebire de Chopin, care a fost considerat „pianistul pianistilor”, Liszt a fost numit „pianistul publicului”.

Rapsodiile ungare, sunt lucrari deosebite, compuse cu un talent rafinat, fiind incluse in repertoriul marilor sali de concerte ale lumii pana in zilele noastre.

Rapsodia este  un termen din limba greaca si  inseamna o creatie populara care se canta sau se recita de catre rapsozi.

Termenul a fost folosit in muzica pentru prima data de Franz Liszt.

Puţini cunosc faptul că el a fost atât de impresionat de muzica populară românească încât a compus o „Rapsodie română”pentru pian,  după un turneu de mare succes în Transilvania, Muntenia şi Moldova, unde a fost primit ca un adevărat prinţ.

Turneul său a fost evocat de presa vremii şi prezentat pe larg în volumul „Exemplul strămoşilor”, al cercetătorului Arpad Arvay, publicat la editura Kriterion din Bucureşti.

În timpul călătoriei sale prin Transilvania spre Muntenia, Liszt,era asteptat de lăutari în locurile unde a poposit si  şi-a notat doinele, horele, baladele, cântecele de petrecere şi de jale.

Marele pianist  a ajuns la Bucureşti la 16 decembrie 1846 şi a fost întâmpinat de călăreţi purtători de făclii, învesmantaţi în ţinute de gală, care l-au însoţit până la palatul banului Mihail Dimitrie Ghica.

Îmbrăcat în straie turceşti şi împodobit cu bijuterii, banul l-a poftit să se aşeze lângă el pe divanul acoperit cu covoare scumpe.

Iniţial, Liszt trebuia să dea un singur concert la Bucureşti, în decembrie 1846.

Acesta s-a desfăşurat în sala Momolo, care putea primi 300 de spectatori, dar sala s-a dovedit neîncăpătoare, deşi un bilet costa două monezi de aur.

În program au figurat fantezii după melodii de opere cunoscute, piese de Chopin şi Weber, şi variaţiuni pe melodii ungureşti.

Succesul a fost atât de răsunător, încât domnitorul Gheorghe Bibescu l-a rugat să mai ţină un concert pentru curtea domnească.

Acesta a avut loc la 31 decembrie 1846, la palatul domnitorului.

În afara programului susţinut la primul concert, Liszt a prezentat şi variaţiuni pe două melodii româneşti.

A mai dat şi un al treilea concert, după ce, în „Curierul românesc”, Cezar Bolliac a amintit că biletele au fost prea scumpe şi la concert n-au putut veni decât cei bogaţi.

Liszt a dat ascultare cererii publicului şi a mai cântat la un concert unde intrarea a fost gratuită.

De la Bucureşti, compozitorul a plecat la Iaşi. Aici a fost întâmpinat şi găzduit de Alecu Balş, boier amator de literatură şi artă, cu un salon literar.

Liszt a făcut cunoştinţă cu intelectualii de frunte ai Moldovei, în primul rând cu Gheorghe Asachi şi Costache Negri.

Ca şi la Bucureşti, la Iaşi, a susţinut trei concerte, primul la palatul lui Alecu Balş, al doilea la Teatrul Nou (Teatrul Naţional de mai târziu), iar al treilea a fost de asemenea, gratuit. Fondurile obtinute au fost destinate săracilor.

Prima piesă a concertului a fost „Uvertura Moldova” a compozitorului A. Flechtenmacher, iar la sfârşit Liszt a interpretat variaţiuni pe hore şi muzică populară moldovenească. Succesul a fost imens.

Domnitorul Dimitrie Sturdza a bătut o monedă de aur comemorativă în cinstea evenimentului. Legenda spune că Liszt l-ar fi cunoscut şi pe Vasile Alecsandri, care l-ar fi invitat pe moşia lui de la Mirceşti.

Aici ar fi petrecut mai multe zile, s-ar fi întâlnit cu marele rapsod popular Barbu Lăutaru, căruia i-a spus că este un artist pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu un mare talent.

Cercetările de mai târziu au indicat faptul că Liszt l-a cunoscut pe Barbu Lăutaru în timpul turneului său din Iasi, iar pe Vasile Alecsandri, care în ianuarie 1847 se afla în Italia, abia în primăvara lui 1847, când a revenit la Iaşi, întorcându-se din Ucraina.

În ce-a de-a doua vizită prin Moldova, Liszt s-a oprit si în Bucovina, la Cernăuţi, unde a susţinut două concerte şi l-a întâlnit pe Mos Nicolae, un alt vestit cântăreţ popular din Suceava, considerat la fel de faimos ca Barbu Lăutaru.

Compozitorul a fost atât de încântat de talentul său, încât i-a dăruit o cupă de şampanie umplută cu monezi de aur.

Dar Liszt nu s-a mulţumit să-l asculte numai pe Moş Nicolae, ci, ca şi în cazul lui Barbu Lăutaru şi-a notat melodiile cantate de acesta, incantatoare cântece şi dansuri populare româneşti.

Aceste melodii au constituit inspiraţia şi baza creaţiei mai puţin cunoscutei, „Rapsodii române”, găsite abia la 85 de ani după naşterea ei.

Compozitorul ungur Bela Bartok a descoperit pentru prima dată un exemplar, pe un raft prăfuit al Muzeului Liszt de la Weimar şi i-a atras atenţia muzicologului român Octavian Beiu.

Acesta a început investigaţii atente pentru găsirea manuscrisului original, iar activitatea i-a fost încununată de succes, el reuşind să descopere compoziţia în arhiva Societăţii Prietenilor Muzicii de la Viena.

Rapsodia are 25 de pagini. Folosind motivele populare româneşti, Liszt a păstrat caracterul original al melodiilor populare şi coloritul lor naţional.

Premiera „Raposdiei române” a lui Liszt a avut loc la 17 decembrie 1931, la Ateneul Român din Bucureşti, în interpretarea pianistei Aurelia Cionca, şi a obţinut un mare succes de public.

Vă prezentăm principalele evenimente istorice ale zilei de 9 decembrie:

• 1671: Răscoala împotriva domnitorului Gheorghe Duca, condusă de boierii Mihalcea Hâncuși Apostol Durac, cauzată de fiscalitatea excesivă. Răsculații îl alungă pe Gheorghe Duca din țară, însă reîntors cu ajutor turco–tătar, acesta reprimă răscoala.
• 1793: A fost fondat, de catre Noah Webster, primul ziar american, „American Minerva”.
• 1824: Bătălia de la Ayacucho (Peru), prin care s-a pus capat dominației coloniale spaniole în America de Sud.
• 1846: În sala „Momolo” din București are loc primul concert al lui Franz Liszt, susținut în România.
• 1894: Pe strazile Bucureștiuluia început să circule primul tramvai electric (purtând numarul 14), de la Cotroceni la Obor.
• 1900: La Parisa avut loc prima audiere a piesei „Nocturnos”, de Claude Debussy.
• 1905: „Salome” primul act al operei compozitorului german Richard Strauss, după o poveste de Oscar Wilde, a avut prima reprezentație la Dresda, unde a fost condamnată pentru obscenitate.
• 1916: Primul Război Mondial: Bătălia de la Cașin– Germanii sunt opriți pe linia strategică de fortificații Focșani–Nămoloasatrecând prin Valea Cașinului și Valea Putnei.
• 1916: Are loc, în Sala Teatrului Național din Iași, deschiderea Parlamentului. Regele Ferdinand Ia citit mesajul tronului care conținea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarității naționale dar și promisiunea unor reforme esențiale în viitor.
• 1931: Spaniadevine republică.
• 1934: Dinu Lipattiprimește Premiul de compoziție „George Enescu” pentru suita simfonică „Șătrarii”.
• 1938: Legația României de la Pariseste ridicată la rangul de ambasadă, ambasador fiind numit Gheorghe Tătărescu.
• 1941: Al Doilea Război Mondial: Chinadeclară război Japoniei, Germaniei și Italiei.
• 1948: Adunarea Generala ONU adoptă „Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid”.
• 1960: Este semnat, la Washington, primul Angajament postbelic, în domeniul culturii, învățământului și știintei între Româniași SUA.
• 1965: Primul Trenelectric al CFR-ului circulă între Predeal si Brașov.
• 1966: Intră în funcțiune HidrocentralaVidraru de pe râul Argeș.
• 1967: Marea Adunare Naționalăa ales în funcția de președinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceaușescu, în locul lui Chivu Stoica.
• 1968: SUA: A avut loc prima demonstrație a utilizării mouse-ului.
• 1990: Lech Walesadevine primul președinte al Poloniei care a fost ales de popor.
• 1991: Este adoptat „Acordul privind crearea unei Uniuni politice, economice și monetare”, la reuniunea la nivel înalt a CEE de la Maastricht. Tratatul de la Maastricht va intra în vigoare de la 1 nov1993 și va fi înlocuit de Tratatul de la Amsterdam (2 oct. 1997 ).
• 1992: Este anunțată despărțirea dintre prințul Charles, Prinț de Walesși Diana, Prințesă de Wales.
• 1993: Tiraspol. Sentința asa-numitului „tribunal al poporului transnistrean” în procesul grupului de patrioți români, „grupul Ilașcu”. Ilie Ilașcu este condamnat la moarte, iar ceilalți membri la închisoare între 2 și 15 ani. După nouă ani de detenție și izolare, în mai 2001, Ilie Ilașcu va fi eliberat din închisoare.
• 1994: Președintele rus Boris Elțâna ordonat guvernului să ia „toate măsurile” necesare împotriva guvernului cecen, precum și în vederea dezarmării „formațiunilor înarmate”. Sunt emise „Decretul nr. 2166” și „Rezoluția 1360” ale guvernului rus, prin care a fost declanșată intervenția rusă în Cecenia, la 11 decembrie 1991.
• 2012: Alianța social-liberală USLa obținut 54% din voturi la alegerile legislative din România.