SESIUNE EXTRAORDINARĂ a Guvernului Dăncilă. Vor dezbate bugetul de stat pe ultima sută de metri
Politic Ultima Ora

PRESIUNI asupra Guvernului Dăncilă. ”Așteptăm o abordare demnă”

PRESIUNI asupra Guvernului Dăncilă. ”Așteptăm o abordare demnă”

”Așteptăm o abordare demnă din partea Guvernului României, constând în condiționări rezonabile, cu ocazia ședinței comune cu Guvernul de la Chișinău” 

Miercuri, 14 noiembrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat o declarație politică prin care a transmis care sunt așteptările de la Guvernul României cu ocazia ședinței comune cu Guvernul de la Chișinău.

În expunerea sa, deputatul Constantin Codreanu a ținut să precizeze: „Până la sfârșitul lunii noiembrie va fi stabilită data ședinței comune a guvernelor României și Republicii Moldova.

Relațiile speciale și privilegiate dintre cele două state ale națiunii noastre divizate determină o reflecție profundă la capitolul nerealizări și deschid un orizont de așteptare firesc, mai ales în anul în care marcam Centenarul Marii Uniri.

Așadar, ce așteptăm de la Guvernul României cu ocazia ședinței comune cu Guvernul de la Chișinău?

Așteptăm nu doar oferte generoase, cum ar fi renovarea clădirii Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău și a clădirii Sfatului Țării pe banii românilor din dreapta Prutului, sau avansarea pe calea interconectării energetice – rețele de distribuție a gazelor și curentului electric -, ci și o serie de proiecte noi. Cel mai mult așteptăm însă o abordare demnă din partea Guvernului României, constând în condiționări rezonabile.

Concret, așteptăm un minimum de decizii comune în interesul și beneficiul românilor basarabeni privind: anularea tarifelor de roaming; instalarea pe Prut a podului din fier forjat păstrat de Agenția Rezerve Materiale de la Chișinău pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri; anularea articolului 22 prim al Legii cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova care filtrează și descurajează donațiile de carte românească către bibliotecile publice și școlare din Basarabia; retrocedarea de către Guvernul Republicii Moldova a măcar unei clădiri a Mitropoliei Basarabiei, din zecile de clădiri confiscate abuziv de statul sovietic ocupant, al cărui succesor în parte este Republica Moldova; adoptarea unei Declarații comune privind învățământul în limba română în Ucraina; abrogarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 740/2002 cu privire la edificiile și lăcașurile de cult, prin care este instituit artificial monopolul Patriarhiei Moscovei asupra bisericilor comunităților locale din Basarabia; anularea contractului de locațiune încheiat în 2003 între Guvernul Republicii Moldova cu structura locală a Patriarhiei Moscovei, prin care se transferă acesteia 650 de lăcașuri de cult cu statut de monumente istorice pentru a împiedica revenirea comunităților locale în jurisdicția Mitropoliei Basarabiei; restituirea arhivelor Mitropoliei Basarabiei confiscate de către statul sovietic și deținute astăzi de Guvernul Republicii Moldova; înființarea a două filiale ale Institutului Cultural Român în municipiile Bălți și Cahul; înființarea unui Consulat General al României în municipiul Ungheni; acordarea de către Guvernul României a unor ajutoare directe administrațiilor publice locale și înființarea la Chișinău a unei Agenții de Cooperare de tipul celei înființate de Germania; ridicarea în Chișinău și în alte localități din Basarabia, cu sprijinul financiar al Guvernului României, a unor monumente ale făuritorilor Unirii din 1918; reabilitarea Cimitirului Eroilor Români din Chișinău, actualmente cu statut juridic incert, neprotejat de stat și profanat; crearea Spațiului Informațional Comun România – Republica Moldova pentru contracararea efectelor nocive ale propagandei rusești; angajament clar al Guvernului de la București privind dublarea membrilor Comisiei pentru Cetățenie a Autorității Naționale pentru Cetățenie în vederea soluționării cu celeritate a sutelor de mii de dosare de redobândire a cetățeniei române blocate în acest moment la ANC”.

Dacă aș fi prim-ministru, asta aș face mai întâi de toate. Cum spuneam, este vorba despre un minimum minimorum.

Ca român basarabean și cunoscător îndeaproape al realităților triste din Republica Moldova subliniez: fără rezolvarea acestui minimum de probleme concrete relația dintre cele două state ale noastre riscă să se transforme într-o simplă gesticulație patriotardă, plină de sofisme pe teme eurointegraționiste, confirmând însă în esență că doar ne aflăm în treabă, pierzând vremea și ratând ocazii, în timp ce alte națiuni din jurul nostru chiar lucrează.

Avem nevoie de o relație bilaterală în care Chișinăul să nu apară doar ca rudă coruptă și săracă a Bucureștiului, după cum este, ci ca partener credibil, cu deschidere către România și interesele ei legitime de promovare a drepturilor și libertăților românilor din stânga Prutului. În fond, condiționările rezonabile puse Chișinăului de către București trebuie să vizeze desovietizarea legislației și practicilor, renunțarea la nefasta moștenire din timpul ocupației și abandonarea oricărui reflex românofob!”.

Europarlamentare2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii