Ordonanța lui Toader, atacată de Consiliul Legislativ. Ce nereguli s-au găsit

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul ordonanței de urgență nr. 7, privind modificările din justiție, însă cu mai multe observății și propuneri. Potrivit unui document intrat în posesia STIRIPESURSE.RO, Consiliul atrage atenția unor aspecte de neconstituționalitate și asupra lipsei unei justificări privind urgență adoptării măsurilor respective. Nu în ultimul rând, Consiliul susține că este necesar avizul CSM.

Redăm cele mai importante recomandări:

– Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

– Menționăm că, având în vedere intervențiile legislative preconizate, ar fi indicat că proiectul să fie însoțit și de avizul CSM.

– În ceea ce privește formă de reglemenentare aleasă, având în vedere jurisprudența CCR în domeniu, în preambul trebuie precizate elementele de fapt și de drept ale situației extraordinare ce nu poate fi amânată, care a determinat recurgerea la această cale de reglementare.

– Totodată, preambulul trebuie să cuprindă motivarile referitoare la toate soluțiile legislative preconizate a fi adoptate, și nu doar la unele dintre ele. (..) Menționăm că nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a urgenței reprezintă motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.

– Referitor la măsurile care vizează schimbarea atribuțiilor în cadrul CSM, în sensul trecerii unor atribuții de la Secția pentru Procurori la Plenul acestei instituții, este de analizat dacă nu este afectat regimul acestei instituții fundamentale a statului, caz în care ar deveni incidente art 115 alin 6 din Constituție, care prevăd în mod expres că ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului.

– Precizăm că asupra Legilor nr. 303/2004,  nr 304/2004 și nr. 317/2004 s-au adus în luna octombrie a anului trecut numeroase intervenții legislative. Că urmare, este de analizat dacă intervenția repetată într-o perioadă scurtă de timp asupra dispozițiilor din aceleași acte normative nu este de natură a afecta principiul stabilității legislației, contrar prevederilor art.6 alin 1 Teza I din Legea nr 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora „proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare , suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficientă legislativă”, mai ales într-un domeniu atât de important cum este cel reglementat de cele trei legi.

– La art 14 semnalăm următoarele:

La pct 2, normă propusă pentru art 29 alin 5, prin instituirea interdicției că prin actele adoptate de Colegiul de conducere al ICCJ să se „adauge” „la dispozițiile  cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete”,nu întrunește condițiile de claritate necesare. În plus, limbajul utilizat nu este specific stilului normativ. (..) Pe de altă parte, dacă se are în vedere interzicerea adoptării unor reglementări care să depășească limitele impuse de actele normative de nivel superior, dispoziția este superfluă atâta în raportul cu principiul ierarhiei actelor normative, cât și în raport cu dispozițiile art 78 din Legea nr. 24/ 2000 care, stabilind sfera reglementării actelor date în executarea unui act normativ, prevăd că acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. Apreciem, de aceea, că normă ar trebui eliminată din proiect.

La pct 4, referitor la normal propusă pentru art 88 indice 1 alin 6, semnalăm că soluția legislativă propusă nu are în vedere situațiile în care măsurile și actele sunt efectuate de procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. În acest sens, precizăm că normă nu este corelată cu dispozițiile art 339, alin 2 din Codul de Procedura Penal, potrivit cărora în cazul când măsurile și actele sunt ale procurorului șef de secție al PICCJ  ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolva de către procurorul ierarhic superior. Astfel cum se observă, în cazul acestei dispoziții, prin sintagma ” procurorul ierarhic superior” nu se poate înțelege procurorul șef al secției. Este necesară, de aceea, reanalizarea normei propuse pentru art 88 indice 1 alin 6, sub acest aspect.

Consiliul Legislativ analizează şi avizează proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de ordonanţe, de ordonanţe de urgenţă şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, după caz.