România a intrat aerian și naval în Schengen
România a intrat aerian și naval în Schengen
Exclusiv Social Ultima Ora

România a intrat aerian și naval în Schengen. 17 aeroporturi şi 4 porturi maritime oprează în noile condiții de călătorie

România a intrat duminică 31 martie în Schengen cu spațiul aerian și naval.

17 aeroporturi și 4 porturi maritime sunt gata să opereze în condițiile impuse de Schengen.

Călătorii nu se vor mai opri la punctele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare.

Se vor face, însă, controale în baza unei analize de risc, dacă sunt persoane suspecte, persoane care sunt date în urmărire, sub control judiciar, poliţiştii urmând să aibă în dotare dispozitive mobile de control cu care vor putea face verificări.în bazele de date operative.

Atât adulţii, cât şi minorii care călătoresc către state din spaţiul Schengen vor avea nevoie de aceleaşi documente ca şi până în prezent. Diferenţa constă în faptul că nu vor mai exista controale asupra documentelor de către Poliţia de frontieră, la ghişee special amenajate.

Documentele vor fi prezentate doar la solicitarea poliţiştilor de frontieră aflaţi în aeroporturi şi porturi. Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi, cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.

Controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) şi maritime (porturi la Marea Neagră) se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră.

Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein.

Persoanele care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, activitate care este curentă în toate aeroporturile din Spaţiul Schengen, ,nu vor fi supuse controlului la frontieră  ci vor merge direct către porţile de îmbarcare, dar în tot acest traseu parcurs, vor putea fi verificate de Poliţia de Frontieră, echipajele mixte ale Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări.

Așa arată porțile pentru noile condiții de călătorie
Așa arată porțile pentru noile condiții de călătorie

MĂSURI PENTRU COMBATEREA INFRACŢIONALITĂŢII

Chestorul de poliţie Cornel Laurian Stoica, care conduce Poliţia de Frontieră, a subliniat că, după aderarea României cu frontierele aeriene şi maritime la Spaţiul Schengen, angajaţi ai diverselor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pot face controale, aleatoriu, şi pot verifica documentele pasagerilor cu ajutorul unor terminale mobile conectate la ”toate bazele relevante de date” naţionale şi ale Spaţiului Schengen.

”Trebuie să ştim că în zona de terminal Schengen, în toate terminalele vor fi patrule mixte de poliţişti, jandarmi, care vor veghea la siguranţa noastră.

Vor face controale în baza unei analize de risc, dacă sunt persoane suspecte, persoane care ştim că sunt date în urmărire, sub control judiciar şi aşa mai departe.

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi Poliţiei de Frontieră împreună cu celelalte arme, s-a dezvoltat o aplicaţie pe un terminal mobil, practic un telefon, cu care colegii mei şi ceilalţi din celelalte arme pot verifica documentele persoanei şi vor observa dacă documentul este dat pierdut, furat, dacă este una şi aceeaşi persoană, dacă există o alertă pe numele persoanei, iar în momentul în care vor identifica această persoană, o vor conduce în linia a doua de control pentru a lua măsurile legate”, a afirmat şeful Poliţiei de Frontieră.

El a explicat că datele din actul de identitate al persoanei pe care echipele decid să o verifice sunt căutate ”în toate bazele relevante de date”, atât bazele de date naţionale, cât şi în cele din Spaţiul Schengen.

În situaţia în care suspiciunile nu se confirmă, persoana îşi poate continua călătoria. Dacă acestea se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria şi se vor aplica măsuri legale.

Persoanele urmărite general sau internaţional vor fi reţinute şi predate autorităţilor competente, iar celor care se constată că au comis infracţiuni – deţin substanţe interzise, documente false sau falsificate, sunt migranţi ilegali – li se vor întocmi actele premergătoare cercetării penale.

REGULI APLICABILE MINORILOR

Ca şi în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge direct către poarta de îmbarcare. Ei nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent.

Atât adulţii, cât şi minorii vor avea nevoie de aceleaşi documente ca şi până în prezent. Diferenţa constă în faptul că nu vor mai exista controale efectuate asupra documentelor de către Poliţia de frontieră, la ghişee special amenajate în acest sens. Documentele vor fi prezentate doar la solicitarea poliţiştilor de frontieră prezenţi în aeroporturi şi porturi.

Documentele necesare la ieşirea din ţară în cazul cetăţenilor români minori, în funcţie de situaţie:

Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare:

–         Document de călătorie valabil

–         Declaraţia autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate,  dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi

–         Declaraţia autentificată a ambilor părinţi  din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele

–         Doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliul sau reşedinţa stabilite în ţara spre care călătoreşte şi face dovada în acest sens

–         Dovada scopului declarat al călătoriei şi declaraţia autentificată prin care unul dintre părinţi îşi dă acordul pentru efectuarea călătoriei, când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei.

Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de:

–         Document de călătorie valabil

–         Declaraţie autentificată a ambilor părinţi din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate

–         Doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte

Declaraţiile autentificate se obţin în ţară de la notarul public şi în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Pentru a verifica dacă cetăţenii români minori şi însoţitorii acestora sunt în posesia documentelor amintite, poliţiştii de frontieră pot face verificări aleatorii în incinta aeroportului. Dacă se constată că acestea nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară.

Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul.

Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism.

Mesajul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu ocazia intrării României în familia Schengen

Astăzi, 31 martie 2024, marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.

Este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice și politice ale României.

Din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condițiilor Schengen.

Pentru securizarea granițelor au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative și instituționale, precum și intensificarea cooperării internaționale. Fiecare pas a fost calculat și adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă și externă a spațiului Schengen, protejând totodată libertățile fundamentale ale cetățenilor noștri.

Odată cu intrarea în Schengen, cetățenii români se vor bucura de o mobilitate sporită, trecând prin punctele de control ale Poliției de Frontieră fără a fi nevoie de verificarea documentelor de călătorie.

Pentru a avea această libertate de mișcare sporită, acțiunile Ministerului Afacerilor Interne privind securitatea frontierelor se intensifică. Poliția de Frontieră va continua să efectueze controale selective, bazate pe informații, analize de risc și indicii rezonabile pentru a contracara orice amenințare potențială.

Am pus un accent deosebit pe protecția minorilor, asigurându-ne că reglementările privind călătoriile acestora sunt bine înțelese și respectate, pentru a proteja interesele celor mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, respectând în același timp tratatele și codul frontierelor Schengen.

În anul 2023, activitatea aeroporturilor și porturilor noastre maritime a fost la un nivel ridicat, evidențiind importanța și complexitatea tranziției către Schengen. Au fost gestionate peste 160.000 de curse aeriene și afluxul de 22 de milioane de pasageri, dintre care aproape 300.000 de minori.

Toate cele 17 aeroporturi din România, administrate de Ministerul Transporturilor sau, după caz, de autorități publice locale, au fost evaluate pentru pregătirea infrastructurii și au fost găsite soluții de adaptare a situației organizatorice în contextul generat de aplicarea integrală a acquis-ului Schengen.

Eforturile noastre pentru aderarea și cu frontierele terestre sunt continue și pe multiple canale diplomatice, precum și prin munca din teren a Poliției de Frontieră și a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne.

Sunt eforturi programate și structurate care se desfășoară în bune condiții.

Relațiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel și cu comisarul european și celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menținem o comunicare continuă cu toți partenerii noștri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen.

Perspectivele celei de a doua etape depind însă și de factori care nu sunt în sfera de intervenție diplomatică a țării noastre, de evoluții și conjuncturi politice externe.

Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca și decizia privind Air Schengen.

Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil și că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult.

Închei acest mesaj prin a mulțumi din nou tuturor celor care au jucat un rol real în acest proces. Fiecare efort, fie că a venit din partea instituțiilor statului, a partenerilor internaționali sau a cetățenilor, a contribuit la acest succes comun.

Suntem gata să ne asumăm rolul și responsabilitățile care vin odată cu statutul de stat membru Schengen, suntem gata să contribuim la securizarea frontierelor UE, să contribuim cu expertiza noastră și să continuăm îmbunătățirea cadrului legislativ UE privind migrația și azilul.

Mulțumesc tuturor și împreună să continuăm să construim o Europă unită și puternică, spre binele fiecărui stat membru, spre binele României și al cetățenilor români!

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.