Cei șapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care au avut constant poziții contra Liei Savonea transmit, printr-un comunicat de presă, că implementarea recomandărilor MCV este imperios necesară și trebuie asumată. CSM nu a avut până acum un punct de vedere instituțional.
Cei șapte membri CSM, respectiv judecătorul Andrea Annamaria Chiş, procurorul Florin Deac, judecătorul Mihai Andrei Bălan, procurorul Tatiana Toader, procurorul Nicolae Andrei Solomon, procurorul Cristian Mihai Ban și judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, transmit, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că au luat act de „conținutul şi concluziile fără precedent ale Raportului întocmit de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)” şi consideră că acestea corespund întocmai realității actuale din justiţia română.
„Progresele incontestabile înregistrate pe parcursul mai multor ani, care ar fi trebuit să conducă la ridicarea Mecanismului, au fost anulate pur şi simplu în mod regretabil de acțiuni neconstructive, percepute ca interesate, atât din partea reprezentanților puterilor legislativă şi executivă, cât şi, din nefericire, din partea unor persoane de la vârful sistemului judiciar. În mod constant, majoritatea covârșitoare a magistraților, prin vocea adunărilor generale, precum şi toate organismele internaționale au atras atenția asupra efectelor devastatoare ale unor modificări aduse legislației în domeniul justiției. Cu toate acestea, celelalte două puteri şi un grup restrâns din autoritatea judecătorească au ignorat deliberat aceste avertismente”, transmit cei șapte membri CSM.
Aceștia arată că modificările aduse legilor justiției au vizat, printre altele, crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), „o instituție fără corespondent în state cu tradiție democratică”, și au influenţat negativ procesele transparente şi obiective din evoluția carierei profesionale a magistraţilor, cum ar fi schimbarea regulilor de promovare în special la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, concentrând „puterea decizională în mâinile unui grup restrâns de membri ai Consiliului dintre cei favorabili acestor modificări, în detrimentul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – organ colegial cu rang constituțional”.
„Comisia Europeană a remarcat acutizarea procesului de degradare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, proces care a debutat în anul precedent şi care are consecinţe dintre cele mai grave asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar şi asupra încrederii de care ar trebui să se bucure acesta în societate. Aici s-a ajuns prin atitudinea caracterizată de aroganţă faţă de instituţiile europene şi corpul magistraţilor, de părtinire şi predispoziţie spre conflicte, de lipsă de dialog şi distorsionări ale realităţii, manifestată la cel mai înalt nivel de reprezentativitate a Consiliului”, potrivit sursei citate.
Cei șapte membri CSM fac un apel public ca recomandările cuprinse în Raport, alături de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO, să fie acceptate. „Implementarea tuturor acestor recomandări este imperios necesară şi trebuie asumată în mod responsabil de toate cele trei puteri ale Statului Român, în acord cu atribuțiile lor constituționale”, se mai arată în comunicat.
Până la ora transmiterii știrii, CSM nu a transmis un punct de vedere instituțional, după publicarea raportului MCV.
Consiliul Superior al Magistraturii este una dintre cele mai criticate instituții ale sistemului juduciar român în raportul MCV publicat marți de Comisia Europeană. În document, europenii susțin că membrii CSM nu au explicat niciodată clar de ce, în privința legilor justiției, concluziile au fost diametral opuse celor exprimate de alte părți interesate și avertizează că modul de funcționare a Consiliului a suscitat îngrijorare cu privire la independența instituțională și la autoritatea sa.
„Diviziunile din cadrul CSM nu au permis cristalizarea unei singure voci, în special în ceea ce privește modificările legislative, dar chiar și cu privire la alte aspecte, mai administrative (de exemplu, analizarea impactului unor modificări precum pensionarea anticipată și intrarea cu întârziere în profesie). Preocupările exprimate au fost confirmate în intervalul care s-a scurs de la ultimul raport. În primul rând, modul de funcționare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independența sa instituțională și la autoritatea sa. Un exemplu în acest sens este comunicarea. Au existat multe situații în care declarații publice emise în numele CSM sau în numele uneia dintre secțiile din cadrul CSM nu fuseseră de fapt aprobate de către Plenul CSM sau de către secția corespunzătoare, ci reflectau exclusiv poziția președintelui instituției sau a unui număr restrâns de membri”, se arată în raportul MCV pe România, dat publicității marți.
Oficialii Comisiei Europene arată, în document, că se face, de asemenea, o confuzie între rolurile secțiilor și rolul Plenului. „Constituția prevede că apărarea independenței sistemului de justiție este responsabilitatea Plenului CSM, dar Secția pentru judecători a făcut o serie de declarații publice în această privință care nu au fost sprijinite de Plen. Această stare de fapt este reflectată, de asemenea, de noile legi ale justiției și a fost exacerbată de ordonanțele de urgență ale guvernului privind legile justiției, care au permis ca hotărâri cu privire la aspecte-cheie să fie luate de un număr restrâns de membri ai CSM. Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a inspectorului-șef. Toate aceste elemente riscă să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar”, potrivit sursei citate.
Europenii subliniază că, din noiembrie 2018, activitatea CSM de apărare a independenței sistemului judiciar a rămas limitată, „în pofida situației generale caracterizate de provocările de natură juridică ridicate de legile justiției și de presiunea exercitată asupra magistraților și a instituțiilor judiciare”.
Cei șapte membri CSM au cerut, pe 16 octombrie 2019, revocarea Liei Savonea din funcția de președinte al Consiliului deoarece și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile, a avut acuzații tendențioase la adresa colegilor și a generat stări conflictuale cu ministrul Justiției.
