DOCUMENT! Fără precedent! Valer Dorneanu primește lovitura de grație din interiorul Curții Constituționale. Judecătorii se revoltă! FOTO!
DOCUMENT! Fără precedent! Valer Dorneanu primește lovitura de grație din interiorul Curții Constituționale. Judecătorii se revoltă! FOTO!
Ultima Ora #CURTEA CONSTITUTIONALA #VALER DORNEANU Justiție

DOCUMENT! Fără precedent! Valer Dorneanu primește lovitura de grație din interiorul Curții Constituționale. Judecătorii se revoltă! FOTO!

Decretul de instituire a stării de urgență semnat de Președintele României, Klaus Iohannis, poate fi verificat doar de către instanțele de judecată, în ce privește temeinicia sau oportunitatea emiterii, și nu de Parlament sau de Curtea Constituțională, susțin judecătoarele Curții Constituționale, CCR, Livia Stanciu și Simina Tănăsescu.

Punctul lor de vedere apare în opinia concurență a judecătorilor Curții Constituționale a motivării deciziei prin care amenzile uriașe din perioada stării de urgență au fost declarate neconstituționale.

Livia Stanciu și Simina Tănăsescu fac trimitere la recentă decizie CEDO, Kovesi vs. România, 5 mai 2020, care a stabilit că limitarea liberului acces la justiție al fostei șefe DNA a rezultat din decizia nr. 358/2018 prin care CCR a afirmat că instanțele de contencios administrativ pot verifică doar legalitatea formală a decretelor emise de președintele României.

În plus, CCR încearcă să-și extindă din nou competențele, pentru a analiză acest decret, fapt care duce la încălcarea deciziei CEDO în acest caz.

Iată opinia concurență

Potrivit Liviei Stanciu și Siminei Tănăsescu ideea conform căreia Parlamentul și-ar putea depăși în mod arbitrar competențele care i-au fost expres și limitativ atribuite prin art.93 din Constituție și ar putea nesocoti competențele instanțelor judecătorești expres și formal prevăzute de art.126 alin.(6) din Constituție, procedând la efectuarea unui control de temeinicie și legalitate a actului administrativ normativ edictat de Președintele României, este contrară literei explicite a Constituției și, în plus, contravine și principiului separației puterilor în stat (art.1 alin.4) și dreptului fundamental de liber acces la justiție (art.21) al oricărei persoane ce s-ar putea consideră lezată în drepturile sale subiective de astfel de acte administrative.

În acest caz, controlul parlamentar – invocat falacios (în eroare logică- n.red.) de opinia majoritară – ar viza raporturile de natură politică dintre puterea legiuitoare și puterea executivă, „care tocmai în considerarea acestui fapt sunt exceptate de la controlul judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, și nicidecum aspectele de legalitate formală și materială ce pot fi verificate doar de instanțele judecătorești”.

A greși este omenește, a persistă în greșeală este diabolic

Stanciu și Tănăsescu precizează că CCR încearcă să-și extindă propria competență așa cum s-a întâmplat în cazul Kovesi, fapt sancționat de CEDO. Cele două fac trimitere la un celebru proverb latin: A greși este omenește, a persistă în greșeală este diabolic.

DOCUMENT! Fără precedent! Valer Dorneanu primește lovitura de grație din interiorul Curții Constituționale. Judecătorii se revoltă! FOTO! 5

„Opinia majoritară se contrazice singură atunci când afirmă că și acest decret al Președintelui României are o ‘valoare constituțională’, care amintește de ‘raporturile de drept constituțional pur’ din decizia nr. 358/2018, doar pentru a-și putea extinde ultra vireș (dincolo de puteri – n.red.), propria competență.În cauza Kovesi v. România (cererea nr.3594/19) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că limitarea liberului acces la justiție al reclamantei a rezultat din decizia nr. 358/2018 prin care jurisdicția constituțională a afirmat că instanțele de contencios administrativ pot verifică doar legalitatea formală a decretelor emise de Președintele României (a se vedea în special paragrafele 153-157 din hotărârea CEDO în cauza Kovesi v. România, 5 mai 2020).În prezența decizie (nr.152/2020) Curtea Constituțională merge mai departe și afirmă că instanțele de contencios administrativ nu pot verifică nici legalitatea formală a acestor acte administrative cu caracter normativ de vreme ce ele vor fi supuse controlului politic al Parlamentului și controlului jurisdicțional al Curții Constituționale, ceea ce practică relevanță a instanțelor judecătorești, confirmată recent și de jurisdicții internaționale precum CEDO, infirmă.Errare humanum est, perseverare … (A greși este omenește, a persistă în greșeală este diabolic, proverb latin – n.red.)”, scriu cele două judecătoare.

DOCUMENT! Fără precedent! Valer Dorneanu primește lovitura de grație din interiorul Curții Constituționale. Judecătorii se revoltă! FOTO! 6

„CCR neagă realitatea statului de drept

„Stanciu și Tănăsescu precizează că faptul că opinia majoritară susține că decretele Președintelui României sunt supuse unui dublu control, anume unul politic, realizat de Parlament și unul juridic, realizat de Curtea Constituțională „neagă realitatea normativă obiectivă din statul de drept care ar trebui să fie România: competență Parlamentului și, respectiv, a Curții Constituționale sunt fiecare prevăzute de Constituție, iar această nu a conferit astfel de atribuții nici legiuitorului și nici judecătorului constituțional”.

Potrivit acestora, Parlamentul încuviințează sau nu instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și nu verifică temeinicia ori oportunitatea decretului Președintelui României pentru simplul motiv că astfel de atribuții au fost date de Constituție (art.126 alin.6) în competență instanțelor judecătorești. Curtea Constituțională are o competență stabilită tot de Constituție (art.146) și ea nu include verificarea vreunor acte administrative normative ale Președintelui României; nici constituantul originar și nici cel derivat nu au conferit astfel de atribuții judecătorului constituțional din România.

„Nu în ultimul rând, în prezența cauza Curtea Constituțională a fost sesizată cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la anumite acte normative și nu cu un conflict juridic de natură constituțională pentru a putea preciza competențele autorităților publice cărora a ales să li se adreseze”, conchid cele două, relatează ziare.com.

DOCUMENT

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.