Fără precedent în România. Judecătorii apel la CSM după atacurile lui Liviu Dragnea

Într-o scrisoare trimisă Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii acuză discursurile incendiare ale liderilor puterii, de la mitingul PSD de sâmbătă, şi cer conducerii CSM să ia măsuri pentru apărarea independenţei justiţiei.

”Asociația “Forumul Judecătorilor din România” a trimis astăzi, luni, către Consiliului Superior al Magistraturii  o cerere de apărare a independenței sistemului judiciar față de atacurile recente ale reprezentanților de seamă ai puterii legislative și ai puterii executive, materializate în discursurile unor lideri politici din data de 9 iunie 2018, respectiv data de 10 iunie 2018, în privința cărora este necesară intervenția neîntârziată a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței justiției, pentru a stopa atacurile fără precedent la adresa judecătorilor și procurorilor.

În condițiile în care organizatorii mitingului desfășurat la 9 iunie 2018 sunt persoane aflate în diverse proceduri judiciare penale, iar mesajele au vizat în mod expres justiţia, cu motivarea devoalată ca puterea politică să primeze asupra independenţei instituţiilor „nereformate”, apelul la încetarea aşa-ziselor „abuzuri” reprezintă o formă de presiune asupra magistraţilor care au în lucru dosare penale, chiar în etapa deliberării, ceea ce constituie un precedent extrem de periculos, ce nu poate rămâne nesancţionat în condiţiile legii.
Duritatea discursului politic, pornind de la catalogarea magistraţilor, în cadrul unor afirmaţii generalizatoare, drept „corupți”, “staliniști”, “securiști”, “torționari”, culminând cu denumirea absolut inacceptabilă de „şobolani”, reprezintă un derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei, iar întregul „scenariu” al mitingului politic, „recuzita” utilizată şi aşa-zisă „voinţă a poporului” de a fi ocoliţi „cei aleşi” de mijloacele legale de atragere a răspunderii penale, asociate cu declaraţia de „luptă în stradă”, „până la capăt” conturează imaginea unei ameninţări grave la independenţa justiţiei.De asemenea, într-o emisiune de televiziune subsecventă acestui eveniment, președintele Camerei Deputaților a amenințat nepermis procurorii DIICOT care anchetează o plângere aflată pe rol, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acuzându-i că ”riscă să plătească la greu” pentru soluția luată.
Independența magistraților nu constituie doar o garanție a statului pentru înfăptuirea justiției, ci în egală măsură, un drept și o obligație a magistraților. Independența este privită ca „atribut al funcției, care îi permite judecătorului să acționeze în realizarea actului juridic și, mai ales, să decidă doar în baza legii și a propriei conștiințe, fără nici o subordonare sau influență”.

Așa cum rezultă din discursurile liderilor politici și ale persoanelor invitate de aceștia la mitingul din 9 iunie 2018, aceștia au acreditat, în principal, următoarele acuzații, printr-o nepermisă generalizare:
– Lipsa de integritate, de profesionalism și de independență a unei părți importante a magistraților ce compun sistemul judiciar, prin susținerea existenței unui aşa-zis “stat paralel”, din care fac parte magistrați „corupți”, “staliniști”, “securiști”, “torționari”.
– Funcționarea anormală și incorectă a sistemului judiciar, în sensul că procurorii ar instrumenta dosarele penale în mod preferențial, doar pe baza unor denunțuri obținute prin șantaj sau presiuni, și nu în baza unor probe administrate legal.
De asemenea, referirile simbolice la grupări teroriste și amenințările voalate ori care direct reprezintă o formă de presiune și o tentativă de intimidare a corpului magistraților, nepermisă într-o societate democratică.
Afirmațiile din cadrul mitingului “Stop abuzurilor din Justiție”, prin raportare la calitatea persoanelor care le-au făcut, la faptul că mitingul a fost difuzat pe majoritatea posturilor de televiziune și la legislația incidentă, au avut ca urmare discreditarea modului de funcționare a sistemului judiciar în ansamblul său și compromiterea, din punct de vedere profesional și moral, a corpului magistraților. Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independența magistraților, cu consecința afectării imaginii sistemului de justiție.

O asemenea abordare, care nu poate fi circumscrisă libertății de opinie, ca formă de manifestare a libertății de exprimare, afectează atât independența sistemului judiciar, cât și încrederea pe care, într-o societate democratică, organele judiciare și instituțiile din sistemul judiciar trebuie să o inspire opiniei publice (în competenta, corectitudinea şi probitatea pe care, în mod legitim, orice persoană care încredințează magistraților apărarea drepturilor sale le așteaptă).

Într-un stat de drept, nimeni – și cu atât mai puțin un reprezentant al uneia din celelalte două puteri, chiar dacă are calitatea de inculpat ori de condamnat penal – nu are dreptul să extrapoleze nemulțumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmații generalizatoare aduce, inevitabil, atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, cu consecința afectării prestigiului justiției și, implicit, a independenței și reputației magistraților.
Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenta unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a se evita politizarea și pentru a apăra independentă și imparțialitatea magistratului.
Când, din motive infame, se urmărește diminuarea funcției și a rolului puterii judecătorești, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecinţele și implicaţiile socio-economice ce decurg din aceasta.

În Raportul Singhvi către Comisia drepturilor omului a ONU din 1987 se precizează că „principiile independenţei și imparţialităţii sunt pietrele de fundament ale motivării și legitimităţii funcţiei judiciare în orice stat” – (pct. 75).

În Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Miniștri al statelor membre privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală, adoptată la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegaţiilor miniștrilor, la pct. 11 din capitolul „Relaţia dintre procurorii publici și puterea executivă și legislativă” se prevede că „statele trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura că procurorii publici își pot efectua îndatoririle și responsabilităţile profesionale fără intervenţie nejustificată sau expunere la responsabilitatea civilă, penală sau de alt tip”.

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraților și are obligația constituțională de a apăra independența acestora, interesul de a proteja reputația și de a asigura autoritatea magistraților fiind superior aceluia de a permite o discuție liberă asupra imparțialității acestora, chiar dacă este ocazionată de discursul sau acţiunile unui ministru al justiției.

Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecătorilor și procurorilor din România.

Pe cale de consecinţă, se impune apărarea justiţiei ca sistem, precum și a judecătorilor și a procurorilor, întrucât afirmaţiile formulate în condiţiile arătate sunt de natură să producă un impact negativ asupra sistemului judiciar, aducând atingere independenţei, prestigiului și credibilităţii în ansamblul său.
De asemenea, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și alte autorități publice competente, în raport de faptele relatate şi de aspectele suplimentare care vor rezulta din verificările ce vor fi dispuse”, spun judecătorii.