După ce au cucerit Dacia, romanii i-au reprezenta pe daci, în arta lor plasică romană clasică, ajusă la apogeu, în postură de zei! Aceasta este concluzia lucrării de doctorat a lui Leonard Velcescu la Sorbona. Este o ciudățenie a antichității care nu s-a mai repetat niciodată, nicăieri în lume.
Leonard Velcescu, istoric de artă, actual doctor în istorie la École Pratique des Hautes Études – Sorbonne, Paris-Sorbona, a plecat din România în 1984. A absolvit Artele Frumoase în Franța dintr-o tradiție în artele plastic a familiei sale. În timpul facultății a ajuns în cadrul unui curs la informații privind statui de daci reaizate în perioada artei romane clasice, lucru care i-a atras atenția în mod deosebit.
”În bibliografia data de profesorii de la Sorbona am dat peste niște imagini pe care nu le cunoșteam, mi s-au părut interesante, de statui monumentale de barbari, barbari întotdeuna între ghilimele. Și când m-am uitat la legendă văd că sunt statui monumentale de daci”, ne-a spus Leonard Velcescu.În România nu se știa nimic despre aceste statui.
Când a venit vremea să își dea doctoratul, a alest trei teme: pictura impresionistă, stilul architectural gotic și… statuile de daci.
O temă de doctorat ieșită din comun
”Am ales impresionismul pentru că este foarte interesantă apariția lui bruscă în contradictoriu cu stilul academic. Al doilea subiect, care era la modă printre colegii mei de la Sorbona, despre arhitectura gotică, ruptura aceasta, sau mai bine spus legătura între arhitectura romanică foarte simplă și cea foarte complexă gotică nu are o verigă, nu are o legătură, cum spunea profesorul de la Sorbona. Nu se știe unde și-au făcut școala acești arhitecți care au realizat aceste catedrale mari. Să o amintim pe cea de la Koln, cea mai mare catedrală din lume, are 174 de metri înălțime și nu are structură de fier înglobată în ea. Ca să fac o paranteză, nu știu ce arhitect din zilele noastre și-ar lua responsabilitatea să facă o construcție de talia aceasta, 174 de metri, fără structură de fier… Iar acele catedrale sunt în continuare în picioare.Și, bineînțeles, al treilea subiect a fost statuile de daci. Profesorul meu era un om destul de distant, de rece, și când i-am prezentat aceste trei dosare, a luat-o cu impresionismul și mi-a spus că ce aș mai putea aduce eu nou în impresionism? S-au scris atâtea lucrări… Mi-am dat seama că subiectul nu poate fi acceptat. Al doilea, despre arhitectura gotică, la fel răspunsul a venit cam sec, ce aș putea aduce nou, sunt nume mari în acest domeniu. Mi-am dat seama că nici al doilea subiect nu va fi acceptat. Mi-a fost destul de dificil pentru că nu credeam că subiectul statui de daci va fi acceptat – nu știam mai nimic pe acestă zonă. Am avut însă plăcuta surpriză când profesorul mi-a spus: ”vă rog să vă ocupați de acest subiect cu statuile de daci pentru că este necunoscut”. Am început să studies acest subierct și a fost acceptat ca subiect de teză de doctorat. Teza a fost susținută în anul 2000, apoi publicată într-o carte. Aceasta a fost premiată de Academia Română în decembrie 2012 cu premiul ”Eudoxiu Hurmuzachi”, ne-a explicat Leonard Velcescu.
85 de asemnea statui puse în jurul celebrei coloane a lui Traian, la ordinal împăratului roman
Idea e bază a lucrării este că reprezentările antice de daci nu numai că nu lipsesc, dar sunt foarte multe,de ordinal sutelor. Cele mai spectaculoase sunt cele 85 de statui monumentale de daci din Forul lui Traian, din inima Romei.
”Studiind aceste statui am înțeles că au făcut parte din forul lui Traian, deci după ce Traian a cucerit o parte din Dacia, după anul 106, a început construcția forului la Roma, se presupune că a fost realizat de Apolodor din Damasc. Aceste statui au fost găsite de arheologii italieni în special în perimetrul forului lui Triaian, în jurul celebrei colume. Deci de acolo vin majoritatea statuilor de daci. O idee totuși care, dovedită ștințific, nu are o explicație: de ce romanii, după au cucerit Dacia au realizat aceste statui monumentale și nu numai atât, să le așeze în inima Romei, dar nu numai atât, la loc de cinste, la înălțime, în curtea interioară, deasupra coloanelor porticului interior, deci un loc de cinste”, își pune întrebarea doctorul de daci de la Sorbona.
Romanii au sculptat daci din marmură destinată exclusiv împăraților și zeilor
În lucrare, Leonard Velcescu arată că au fost realizate trei serii de statui de daci și folosite trei tipuri de marmură.Prima serie de statui a fost realizată din marmură de Carrara, de 2,6 metri înalțime, care împodobeau porticurile. A doua serie de statui mai înalte, de trei metri, din marmură frigiană, adusă din Asia Mică. A treia serie este excepțională datorită materialului din care a fost executată, adică porfir roșu, adus din carierele din Egipt. ”Porfirul roșu era considerat în antichitate și în mod special în Imperiul Roman ca monopol imperial din care nu se sculptau decât împărați romani sau zeități romane. De ce le-a venit idea să facă din porfir roșu un număr însemnat de daci și să îi pună și la loc de cinste, este dificil să dai răspunsuri științifice”, a concluzionat Leonard Velcescu.
