Bucureştiul este un oraş plin de legende. Aproape că nu există cartier care să nu aibă povestea sa. Istoricul Dan Falcan ne-a explicat de unde vine numele cartierului Herăstrău.
Numele Herăstrău vine de la un gater (n.r. – fierăstrău mecanic) care era amplasat, pe la 1686, pe vrema lui Şerban Cantacuzino, pe malul lacului. Tăia lemne, în sensul că le transforma în scânduri.
”Conform informațiilor istorice, acest fierăstrău era amplasat undeva către Ploiești, deci este foarte probabil să fi fost vorba despre zona DN1 de astăzi, în dreptul podului Herăstrău. De asemenea, trebuie spus că acest obiectiv economic a fost celebru în București, din moment ce actuala Cale a Dorobanților s-a numit, până în 1877, Ulița Fierăstrăului. Abia după întoarcerea victorioasă a armatei române din războiul de independență, numele a fost schimbat în Calea Dorobanților, ca recunoaștere a vitejiei ostașilor români”, a explicat istoricul Dan Falcan.
Lacul a fost amenajat prin asanarea, între anii 1930 – 1935, a unei zone mlăștinoase aflată pe atunci la marginea orașului.
Arhitectul acestei schimbări a fost Nicolae Caranfil, cel care a electrificat Bucureștiul și i-a dezvoltat rețeaua de apă și canalizare, și cel care a proiectat sistematizarea bălților din jurul Capitalei – Băneasa, Herăstrău, Tei și Floreasca, transformându-le într-o minunată salbă de lacuri.
Parcul Herastrau este astăzi o zonă verde de o frumusețe aparte. Pe lângă spațiile verzi îngrijite, acesta găzduiește și alte atracții: terenuri sportive și de agrement, restaurante, cafenele și terase exclusiviste.
Aici se afla unele dintre cele mai bune restaurante din oraș, cu o bucătărie rafinată, amenajare spectaculoasă și servire ireproșabilă. Tot în această zonă de Nord a Capitalei se afla cele mai bine cotate grădinițe și școli internaționale, precum și clinici medicale și spitale.
Cartierul Herăstrău este unul liniștit și sigur, preferat diplomați.
Lacul Herăstrău este un lac artificial, situat în nordul orașului București, amenajat pe râul Colentina, în zona unde acesta traversează intravilanul orașului, între Lacul Băneasa în amonte și Lacul Floreasca în aval.
Lungimea malurilor lacului Herăstrău este de 7.400 metri, iar a insulelor de pe lac de 1.600 metri. Suprafața este de 77 hectare, lungimea este de 3,50 kilometri, iar volumul de apă de aproxiamtiv 1,5 milioane metri cubi. Lacul este alimentat și face parte din râul Colentina.
Este folosit pentru sport și pentru agrement. Malurile sunt îndiguite pentru prevenirea inundațiilor. Înălțimea redusă a acestor diguri este contrabalansată de suprafața mare a lacului, asigurându-se, la nevoie, retenția unui volum mare de apă. Aleea ce înconjoara lacul are o lungime de 5,92 km. Lacul are un volum de 2.300.000 m³ de apă, un debit vehiculat de 2,5 m/s, o lungime de 2,8 km, lățimea între 50 – 1000 m și o adâncime între unu și cinci metri.
Lacul a fost amenajat prin asanarea, între anii 1930 – 1935, a unei zone mlăștinoase aflată pe atunci la marginea orașului. Arhitectul acestei schimbări a fost Nicolae Caranfil, cel care a electrificat Bucureștiul și i-a dezvoltat rețeaua de apă și canalizare, și cel care a proiectat sistematizarea bălților din jurul Capitalei – Băneasa, Herăstrău, Tei și Floreasca, transformându-le într-o minunată salbă de lacuri.
