MApN: Ceremonii militare şi religioase, organizate în 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române.
Ministerul Apărării Naţionale va organiza, pe 24 ianuarie, împreună cu autorităţile centrale şi locale, ceremonii militare şi religioase în garnizoanele în care există monumente dedicate Unirii Principatelor Române, anunță pressonline.ro.
În Bucureşti va avea loc, de la ora 10,00, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Române, o ceremonie de depunere de coroane de flori.
Tot în Capitală, se va desfăşura, de la ora 12,00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I o ceremonie în care vor fi decorate Drapelele de Luptă ale Brigăzii 30 Gardă ‘Mihai Viteazul’şi Brigăzii 15 Mecanizată ‘Podu Înalt’.
Românii sărbătoresc la 24 ianuarie Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică al liderilor din cele două principate româneşti – Moldova şi Ţara Românească şi prima etapă în crearea statului unitar român modern.
Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la București ca domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iași domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspirațiile naționale ale revoluționarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național”.
Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este „actul întregii națiuni române”, a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoașterea internațională a Unirii și măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obținerea și recunoașterea independenței României în anii 1877 – 1878 și la îndeplinirea idealului național de unire a tuturor românilor în 1918.
În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de națiunea română pe drumul modernității și al integrării europene.
