Romii atacă instituțiile statului după ce românii spun că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. ”Vreme de aproape 17 ani, din decembrie 1989 până în 2006, România nu a condamnat regimul comunist”

Cătălin Manea, consilier de stat al premierului Ilie Bolojan are o explicație pentru faptul că românii spun că pe vremea lui Nicolae Ceaușescu se trăia mai bine, acesta fiind de părere că statul român nu a făcut nimic pentru a explica ceea ce a însemnat perioada comunistă.

Manea spune că foarte multe țări fostul ”Lagăr Comunist”, precum Cheslovacia, Polonia, Ungaria sau Germania, au introdus studiul comunismului în mareriile de la școli.

”NU trebuie să ne mire pentru că (foarte pe scurt):

– vreme de aproape 17 ani, din decembrie 1989 până în 2006, România nu a condamnat regimul comunist;- în România încă din anii ’90 trebuia introdus un curs obligatoriu în școală despre ce a însemnat regimul comunist;;

– în România nu există, decât pe hârtie, un muzeu al comunismului (și dacă mă gândesc la cât suflet și profesionalism investesc acei puțini oameni în activitatea lor îmi dau seama cât de multe ar putea realiza în această direcție);

– în România „zburdă” în spațiul public, nu în scop educativ, informații eronate și distorsionate despre comunism și nimeni nu este tras la răspundere;- în România tinerii scandează la unison numele dictatorului N. Ceaușescu și nimeni nu dă o explicație;

– în România nu este sprijinită, atât cât ar trebui, cercetarea istorică, însă sunt finanțate reuniuni dacopatriotarde;

– în România avem oameni la catedră care elogiază regimul comunist; dovediți, cunoscuți și încă sunt la catedră;

– în România muzeele nu au, nu toate, programe educaționale despre regimul comunist și despre viața în comunism;

Hai să vedem cam ce au făcut celelalte state foste comuniste care NU au această problemă:

Cehoslovacia (1991): una dintre cele mai dure legi de lustrație. Interzicea accesul foștilor colaboratori ai poliției politice la funcții publice.

Polonia (1997, modificată 2006): funcționarii trebuiau să declare dacă au colaborat cu Służba Bezpieczeństwa (SB).

Ungaria: legea lustrației a fost adoptată în 1994, dar aplicarea a fost limitată.

România: lege adoptată abia în 2012, dar declarată parțial neconstituțională, deci ineficientă.

Germania de Est: după reunificare, funcționarii fostei RDG au fost evaluați și mulți excluși.Germania (Stasi-Unterlagen-Gesetz, 1991):

modelul cel mai transparent – acces larg la dosarele Stasi.Polonia: prin Institutul Memoriei Naționale (IPN), dosarele SB au fost parțial deschise.

Cehia: a deschis arhivele și a permis consultarea acestora.

România: CNSAS (din 1999) oferă acces, dar există limite și dosare lipsă sau distruse.

Concluzie: Țările baltice, Cehia, Polonia și Germania au avut cele mai ferme și coerente politici anticomuniste.

România și Bulgaria au avut abordări mai lente, parțial sabotate de elite postcomuniste și de lipsa voinței politice.

Deci, de ce ne miră rezultatele unui astfel de sondaj?”, spune fostul deputat.