Calendar creștin-ortodox, 29 aprilie, 2021. Joia din Săptămâna Patimilor (Denia celor 12 Evanghelii) 1
Social Ultima Ora

Calendar creștin-ortodox, 29 aprilie, 2021. Joia din Săptămâna Patimilor (Denia celor 12 Evanghelii)

Denia celor 12 Evanghelii și scoaterea Sfintei Cruci

Joia din Săptămâna Patimilor este cunoscută că fiind ziua în care se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Aducerea Sfintei Cruci din Sfântul Altar și așezarea ei în mijlocul bisericii are loc după citirea Evangheliei a V a, atunci când preotul spune: „Astăzi S-a spânzurat pe lemn Cel Ce a întins pământul pe ape”. Sfânta Cruce rămâne în mijlocul bisericii până vineri, când este readusă în Sfântul Altar.

La Ierusalim, începând cu orele 16.00, se face o procesiune cu Sfânta Cruce. Procesiunea începe de la Pretoriu și se termină la Sfântul Mormânt. Credincioșii străbat drumul pe care Mântuitorul a purtat Crucea Răstignirii.

Joia Patimilor – scoaterea Sfântului Agneț pentru împărtășirea bolnavilor

În cadrul Proscomidiei din Joia Mare, pe lângă Sfântul Agneț care se folosește la Sfânta Liturghie din ziua respectivă, se mai scoate încă un Agneț, care se sfințește împreună cu celălalt, fără să se rostească de două ori rugăciunile epiclezei și fără să se binecuvânteze fiecare separat. Al doilea Agneț va fi păstrat până în Marțea Luminată când este uscat și sfărâmat după o rânduiala specială. După ce a fost sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserica din motive bine întemeiate.

Joia Patimilor – sfințirea Sfântului și Marelui Mir

Joia Patimilor este și ziua în care are loc sfințirea Sfântului și Marelui Mir, materia sfințită care se folosește la Taină Mirungerii, sfințirea bisericilor, sfințirea altarelor, a antimiselor și pentru reprimirea în Ortodoxie a celor căzuți de la dreapta credință. Menționăm că sfințirea Sfântului și Marelui Mir nu se săvârșeste în Joia Patimilor fiecărui an, ci doar atunci când se constată că nu mai există Mir pentru un an de zile.

În Joia din Săptămâna Sfintelor Patimi prăznuim spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cină cea de Taină în cadrul căreia Mântuitorul a instituit Taină Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul Patimilor prin vânzarea Domnului.

Spălarea picioarelor ucenicilor

În amintirea spălării picioarelor Apostolilor de către Hristos, există obiceiul că în Joia din Săptămâna Patimilor, în unele mănăstiri, starețul să spele picioarele a doisprezece din viețuitorii mănăstirii pe care o conduce.

În Israel, ceremonia spălării picioarelor se oficiază pe un podium ridicat în curtea Sfântului Mormânt. Acolo, după săvârșirea Sfintei Liturghii, patriarhul spală picioarele a doisprezece episcopi. Interesant este că în jurnalul lui Necolae Ses, un pelerin în Țară Sfânta în anul 1870, se menționează că la Ierusalim tuturor pelerinilor le erau spălate picioarele de către monahi. Cei care participau la acest ritual primeau un fel de „certificat de închinător la Locurile Sfinte”.

Spălarea picioarelor ucenicilor este o invitație la smerenie, slujire, dăruire pentru ceilalți până la jertfă.

Cina cea de Taină și instituirea Sfintei Euharistii

În cadrul Cinei de Taină a fost instituită Sfânta Euharistie. Cină cea de Taină a avut loc după spălarea picioarelor de către Mântuitorul Iisus Hristos. Facem precizarea că pentru poporul evreu Pastile semnifică trecerea din robia egipteană la libertate. În amintirea acestui eveniment, fiecare familie iudaică sacrifică un miel și-l mănâncă cu azimă (pâine nedospita, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească) și ierburi amare. Azimă este simbolul robiei, al mizeriei îndurate că robi, iar ierburile amare semnifică viață petrecută de israeliti în timpul robiei egiptene.

Mielul jertfit și mâncat de evrei când serbau Pastile era o prefigurare a lui Hristos, Mielului lui Dumnezeu Care ridică păcatele lumii (Ieșirea 12, 46) și Se oferă că hrană pentru viață veșnică.

La această Cină, Mântuitorul Se dăruiește pe Sine sub chipul pâinii și al vinului. S-a dăruit și continuă să Se dăruiască în cadrul fiecărei Liturghii.

Rugăciunea din grădina Ghetsimani

După Cină, Hristos merge împreună cu ucenicii Săi în grădina Ghetsimani. Se roagă înainte de Patimile Sale pentru Sine, pentru Apostoli și pentru toți credincioșii:

„Părinte, a venit ceasul! Preaslăvește pe Fiul Tău, că și Fiul să Te preaslaveasca, precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, că să dea viață veșnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui…

Părinte Sfinte, păzește-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat că să fie una precum suntem și Noi… Dar nu numai pentru ei Mă rog, ci și pentru cei ce prin cuvântul lor vor crede în Mine, că toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Ține, așa și aceștia în Noi să fie una, că lumea să creadă că Tu M-ai trimis”.

În grădina Ghetsimani Mântuitorul supune voință Să omenească celei dumnezeiești. Acest lucru reiese din cuvintele:

„Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta, însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești” (Matei 26, 39). Este momentul în care „Iisus s-a cununat în duh cu moartea”, după cum mărturisește părintele Stăniloae. Prin ambele voințe Hristos a dorit mântuirea noastră: prin cea dumnezeiască binevoind împreună cu Tatăl și cu Duhul, iar prin cea omenească făcându-Se ascultător Tatălui. Așa a îndreptat firea noastră în Sine și prin ea și pe cea din noi.

Ceea ce s-a petrecut în acea noapte la Ghetsimani, rămâne pentru noi model și putere spre izbăvire. După cum Hristos a întărit voință omenească în direcția celor dorite de Dumnezeu, așa se întâmplă și cu cei care cer cu credință „facă-Se voia Ta precum în cer așa și pe pământ”.Tot astăzi ne aducem aminte și de vânzarea Domnului, pomenită și la Denia din Sfânta și Marea Miercuri. Iuda vânzătorul este pus în oglindă cu femeia păcătoasă. Această, deși era o prostituată, datorită pocăinței și iubirii Sale față de Hristos se mântuiește. În vreme ce Iuda, lipsit de pocăință, ajunge trădător.

Adrian Cocoșilă

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.