BOMBĂ ÎN JUSTIȚIA ROMÂNEASCĂ! Procurorul Codruț Olaru a FURAT! Tudorel Toader implicat! FOTO-DOCUMENTE!

Procurorul Codruț Olaru rămâne fără titlul de doctor în drept, după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, joia trecută, că teza acestuia este plagiată „grosier”.

Olaru, care este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și-a susținut public lucrarea științifică în 2013, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), sub coordonarea actualului rector Tudorel Toader – fost ministru al Justiției în perioada 2017-2019, relatează pressone.ro.

Înainte de ședința Consiliului General al CNATDCU în care urma să se decidă menținerea sau retragerea titlului său de doctor, Codruț Olaru a încercat să blocheze emiterea unui verdict printr-o acțiune deschisă în instanță împotriva CNATDCU și a Ministerului Educației.

CSM

Mai mult, Olaru le-a cerut ministrului Educației Sorin Cîmpeanu și președintelui CNATDCU Ioan Aurel Pop clasarea sesizării asupra căreia CNATDCU urma să se pronunțe, pe motiv că în martie 2020 primise – pe o altă sesizare – verdict de neplagiat.

Acțiunile întreprinse de Olaru au avut loc în plină procedură CNATDCU de analiză a sesizării – imediat după ce comisia de experți în științe juridice a stabilit, la 8 aprilie, că acuzația de plagiat este întemeiată; dar înainte de întrunirea Consiliul General al instituției, care urma să decidă prin vot, pe baza raportului experților, menținerea sau retragerea titlului.

Procurorul Codruț Olaru primise în primăvara lui 2020 un verdict de neplagiat lipsit de orice credibilitate de la vechiul CNATDCU, care și-a încheiat activitatea în luna mai 2020, în baza unui simulacru de raport, pe care l-am analizat în detaliu pe PressOne.

Însă sesizarea de plagiat din octombrie 2020, a cărei analiză a încercat Olaru să o blocheze luna trecută, indica suspiciuni de plagiat noi, neanalizate anterior.

Decizia de retragere a titlului de doctor pentru plagiat în cazul procurorului Codruț Olaru a fost luată de Consiliul General al CNATDCU joia trecută, pe 12 mai.

Surse din Ministerul Educației susțin că hotărârea a fost adoptată cu 13 voturi pentru și o abținere.

Primul verdict: neplagiat

Prima sesizare de plagiat în lucrarea lui Olaru, înregistrată în 17 ianuarie 2018, a primit verdict de neplagiat în 30 martie 2020 din partea Consiliul General anterior al CNATDCU (2016 – 2020).

Verdictul de neplagiat a fost fundamentat pe un raport comun în care cei trei experți – profesorii Emilian Stancu, Claudia Lemarchand Ghica și Teodor Bodoașcă – au admis că probele din sesizare demonstrează că Olaru a copiat în total, în teza sa, 26 de pagini – dar au socotit că procentul de „aproximativ 8%” ar fi prea mic pentru a declara lucrarea plagiată:

„Urmare a analizei comparative, «față în față», a conținutului tezei de doctorat cu cel al lucrărilor la care am avut acces și eliminării similitudinilor asupra cărora există dubii, constatăm că din acestea au fost preluate în teza de doctorat aproximativ 26 de pagini, ceea ce reprezintă aproximativ 8%”.

În realitate, procentul de „conținut preluat” constatat oficial de comisie – raportat la cele 299 de pagini ale tezei – este de 8,6%.

Totuși, într-o analiză de plagiat, anexele și bibliografia nu se iau în calcul, astfel că, dacă sunt eliminate, rezultă că teza propriu-zisă a lui Codruț Olaru are doar 249 de pagini – ceea ce înseamnă că procentul de „conținut preluat” este de 10,4%, nu de „aproximativ 8%”.

Ion Ciucă, secretarul tehnic al CNATDCU, afirmă că decizia și rapoartele experților nu au putut fi făcute publice pe site-ul CNATDCU imediat după încheierea ședinței deoarece procesul verbal al întâlnirii, care a avut loc online, nu a fost încă semnat de toți membrii.

Conform procedurilor, procurorul Codruț Olaru poate contesta decizia în termen de zece zile de la comunicarea acesteia, contestația sa urmând a fi analizată de CNATDCU. În cazul în care contestația e respinsă, retragerea titlului de doctor urmează a fi oficializată printr-un ordin al ministrului Educației.

Decizia din 12 mai 2021 este cea de-a doua pe care CNATDCU o pronunță cu privire la teza de doctorat a procurorului Codruț Olaru, ca urmare a unei noi sesizări de plagiat, înregistrată în 7 octombrie 2020.

BOMBĂ ÎN JUSTIȚIA ROMÂNEASCĂ! Procurorul Codruț Olaru a FURAT! Tudorel Toader implicat! FOTO-DOCUMENTE! 1

În plus, comisia din 2020 a exclus din analiză o serie întreagă de surse indicate în sesizare. Motivul oficial: „[…] unele lucrări pretins plagiate, fiind publicate în ediții vechi sau având accesul parolat, nu au putut fi procurate”.

Indiciile de plagiat din aceste cinci lucrări, neanalizate în sesizarea inițială, au fost incluse într-o sesizare nouă de plagiat, înregistrată la CNATDCU pe 7 octombrie 2020.

Aceasta nouă sesizare este cea în baza căreia s-a luat decizia de retragere a titlului de doctor deținut de Olaru pentru plagiat.

Verdictul de plagiat

La scurt timp după înregistrarea noii sesizări, președintele Comisiei Științe Juridice, profesorul Mircea Bob de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a trimis o adresă către Direcția Juridică a Ministerului Educației cu privire „la oportunitatea legală a analizării unei noi sesizări de plagiat pentru teza domnului Olaru”.

Informația reiese dintr-o serie de documente rezultate din procedura de analizare a acestei noi sesizări pe care le-am consultat pe parcursul documentării.

Pe 29 octombrie 2020, Direcția Juridică a Ministerului Educației a informat Comisia de Științe Juridice a CNATDCU că reglementările incidente „nu împiedică o rejudecare a speței”. 

Procurorul Codruț Olaru a trimis și el o adresă Ministerului Educației, pe 4 noiembrie 2020, în care spunea că o nouă analizare a tezei sale de doctorat a nu ar face decât „să reia în mod șicanator aspecte deja soluționate”.

În realitate, noua sesizare reclama suspiciuni de plagiat pe care CNATDCU nu le analizase în martie 2020, la pronunțarea primului verdict.

***

Analiza unei sesizări de plagiat și emiterea unui verdict de către CNATDCU presupun parcurgerea a două etape:

1. Verificarea sesizării de către o comisie de lucru, care întocmește un raport comun în baza căruia propune retragerea sau menținerea titlului de doctor;

2. Validarea sau invalidarea propunerii comisiei de lucru de către Consiliul General al CNATDCU, care emite, în urma votului, decizia finală de retragere sau menținere a titlului de doctor.

Consiliul General al CNATDCU a stabilit în 25 noiembrie 2020 componența comisiei de lucru desemnată să analizeze noua sesizare referitoare la teza de doctorat a lui Codruț Olaru, formată din profesorii Adriana Almășan (Universitatea din București), Dacian Dragoș (Universitatea „Babeș-Bolyai”) și Mircea Bob (Universitatea „Babeș-Bolyai”).

Potrivit raportului comun al Comisiei de lucru, pe care l-am consultat, patru dintre cele cinci indicii de plagiat incluse în sesizare se verifică.

„Compararea documentelor a permis să constatăm faptul că doctorandul a preluat mot-à-mot din lucrările indicate în Sesizare. A schimbat doar în rare ocazii câte un cuvânt sau două la începutul câte unei fraze sau a scris fără alineatele prezente în lucrările din care a copiat”, este una dintre constatările comisiei de lucru.

Experții au mai constatat faptul că doctorandul a preluat, în unele situații, „inclusiv trimiterile de subsol din sursa originară” sau „inclusiv cu formatările din sursa originară”. 

BOMBĂ ÎN JUSTIȚIA ROMÂNEASCĂ! Procurorul Codruț Olaru a FURAT! Tudorel Toader implicat! FOTO-DOCUMENTE! 2

Raportul comun al profesorilor Almășan, Dragoș și Bob explică într-o manieră categorică de ce teza procurorului Codruț Olaru este plagiată:

„Pe fond, la paginile indicate nu este vorba de similitudini în sens de preluarea unor fraze comune, folosite ca atare în literatura de specialitate juridică. Dimpotrivă, doctorandul a reprodus exprimări particulare, formulate în stilul propriu al autorilor din care a copiat”. 

Comisia mai explică faptul că preluarea este cu atât mai gravă „cu cât au fost preluate inclusiv elementele de formatare din lucrările valorificate în vederea plagiatului”. 

În alte situații, experții au constatat că doctorandul a adăugat textului elemente de formatare „prin evidențierea cu text îngroșat a paragrafului preluat”, fapt care, mai indică membrii comisiei de lucru, ar putea crea impresia că „respectivele texte ar reprezenta contribuția originală a autorului tezei de doctorat”:

 

Comentarii

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.