Bacalaureatul și Evaluarea Națională vor suferi MODIFICĂRI. Ce aduce nou proiectul lui Iohannis,”România Educată”

„Ambele scenarii au în comun tranziții mai flexibile între cicluri, opțiuni suplimentare pentru tinerii din învățământul profesional, dezvoltarea învățământului de tip dual și prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor și portofoliilor educaționale, care devin operaționale”, se menționează în proiect.

Primul scenariu este similar cu sistemul actual din punct de vedere al anilor petrecuți în fiecare ciclu preuniversitar. Mai exact, ciclul primar are cinci ani, iar cel gimnazial și liceal au câte patru ani. Unde apar, însă, schimbări este domeniul examenelor naționale de care depinde accesul la un ciclu de studii superior.

Concret, primul scenariu prevede că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a să includă un test standardizat național, acoperind materiile de baza. Rezultatele obținute se includ în portofoliul educațional al elevului. Iar repartizarea la liceu se face în baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor naționale din gimnaziu și 33% media generală în clasele V-VIII. 

În prezent, admiterea la liceu se calculează după cum urmează: media notelor obținute la cele două probe, Limba Română și Matematică, care au o pondere de 80%, în timp ce media celor patru ani de studiu are o pondere de 20%.

Propunerea „României Educate”, în primul scenariu, pentru examenul de Bacalaureat este similară cu cea propusă de ministrul Educației, Ecaterina Andronescu. Astfel, se propune un Bacalaureat Teoretic pe baza de materii și conținut disciplinar, pe care îl pot susține absolvenții rutei teoretice sau absolvenții rutei vocaționale. El poate fi susținut și de absolvenții rutei profesionale care au urmat programul de pregătire adițională. Doar acest tip de BAC conferă accesul la facultate.

Pe lângă acesta, se propune un „Bacalaureat aplicat” care include un număr limitat de materii și probe de ucenicie, specifice pentru filiera profesională absolvită. El conferă dreptul de acces ulterior la învățământul terțiar non-universitar (colegii cu durata de 2 ani) și apoi la ciclul de licență filiera profesională (cu durata suplimentară de 1-2 ani).

În ambele tipuri de BAC, elevii au posibilitatea de a alege o mare parte din probe, dintr-o lista predefinită de opțiuni disponibile, în funcție de specializarea de studiu. Învățământul terțiar este construit, din punct de vedere structural, în baza elementelor comune agreate prin Procesul Bologna și a elementelor proprii statelor din Spațiul European al Învățământului Superior. Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza Bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universități. șase ani pentru ciclul primar și câte trei pentru ciclul gimnazial și liceal

Cel de al doilea scenariu, în comparație cu primul, vine cu o schimbare a structurii ciclurilor de studii preuniversitare. Astfel, ciclul primar ar include șase ani în loc cinci, iar ciclul gimnazial va avea trei ani în loc de patru. Același lucru se propune și pentru ciclul liceal. Totodată, și în acest scenariu, se propun schimbări pentru Evaluarea Națională, respectiv Bacalaureat. Mai exact, tranziția de la ciclul gimnazial la cel liceal se face în baza unui examen general standardizat – care acoperă curriculumul fundamental –, a opțiunilor elevului (decise în baza recomandării unui consilier școlar) și a unor interviuri organizate cu comisii de admitere ale școlilor din următorul ciclu sau a unor testări specifice, în cazul învățământului profesional și vocațional.

Scenariul al ÎI-lea prevede că tranziția către învățământul superior se face în baza rezultatelor unui examen de Bacalaureat care acoperă materiile de baza (Limba  Română, Matematică, o limba străînă) la nivelul trunchiului comun minim oferit pentru toate cele trei trasee. Suplimentar, elevii au un număr de trei probe la alegere, inclusiv probe practice derulate în cadrul unei companii sau instituții de profil. în comparație cu primul scenariu, aici se prevede că universitățile au dreptul de a cere candidaților participarea la anumite probe ale Bacalaureatului, din rândul celor aflate la alegere, pentru că notă obținută va fi avută în vedere în procesul de admitere. Elevii vor avea acces la criteriile de admitere cel târziu cu doi ani școlari înainte de perioada de admitere.

Tot în scenariul al ÎI-lea, se prevede că statul organizează un sistem de monitorizare a inserției absolvenților pe piață muncii, detaliat pe domenii și programe de studiu. De menționat este că universitățile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserție pe piață muncii specific domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaționare cu angajatorii sau de structura a ofertei de programe.

Proiectul a implicat participarea a peste 60 de instituții publice și ONG-uri Președintele Klaus Iohannis a lansat, joi, în dezbatere publică rezultatele proiectului „România Educată”, inițiat chiar de administrația prezidențială.

Proiectul reprezintă cea mai amplă și de durata consultare publică desfășurată până acum în domeniul politicilor publice din educație. La dezbatere au participat peste 10.000 de persoane, iar la elaborarea documentelor lansate cu această ocazie au contribuit peste 60 de instituții publice, organizații neguvernamentale și reprezentanți ai actorilor din domeniu, a mai transmis administrația prezidențială.