Crin Bologa, procurorul-șef DNA, a atras atenția că unele dintre deciziile Curții Constituționale au dus la dezincriminarea unor fapte, excluderea de către instanţele judecătoreşti a unor probe şi rejudecarea unor dosare în care existau decizii definitive.
Faptul că marile Parchete au avut conduceri interimare atât de mult timp a făcut dificilă stabilirea şi urmărirea unei strategii de management eficace, a mai susținut Bologa, citat de Agerpres.
La prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul trecut, acesta a vorbit despre provocările pe care le-a avut Direcția în ultima vreme.
„Anul 2019, a fost un an complicat pentru DNA, plin de provocări, cum de altfel a fost pentru întreg Ministerul Public şi sistemul judiciar. DNA şi-a desfăşurat activitatea cu o conducere interimară, atât la nivelul cel mai înalt, cât şi la nivelul unor secţii şi servicii, ceea ce a făcut extrem de dificilă stabilirea şi urmărirea unei strategii de management eficace.
Legile Justiţiei modificate în anul 2018 au schimbat condiţiile de numire şi de delegare a procurorilor în cadrul DNA, iar aceasta a determinat o fluctuaţie şi un deficit puternic de personal, în special în rândul procurorilor.
Practica judiciară a fost influenţată în continuare de efectele unor decizii ale CCR, care au dus în multe cazuri la constatarea dezincriminării unor fapte, la excluderea de către instanţele judecătoreşti a unor mijloace de probă, iar în alte situaţii la rejudecarea unor cazuri definitiv judecate”, a declarat Crin Bologa.
Procurorul-șef DNA a mai precizat că numărul dosarelor de soluționat a scăzut față de cel înregistrat în 2018, dar tot rămâne foarte mare, iar trendul descrescător e determinat și de o scădere a sesizărilor primite de DNA.
