Adina Florea va fi demisă. Dușmanul lui Kovesi primește lovitura decisivă

Comisia de la Veneția invită autoritățile române să limiteze drastic utilizarea OUG-urilor, potrivit draftului unui aviz realizat cu privire la emiterea OUG 7/2019 și OUG 12/2019, ordonanțe de urgență care au scos în stradă mii de magistrați, la începutul acestui an, informează ziare.com. De asemenea, Comisia de la Veneția consideră că Secția Specială este un „obstacol în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate”.

Potrivit draftului acestui aviz, elementele cele mai problematice ale reformei legislative în domeniul Justiției din 2018, identificate în avizul din octombrie 2018, fie au rămas neschimbate, fie au fost agravate. „Cel mai îngrijorător, Guvernul continuă să promoveze modificări legislative prin ordonanțe de urgență”, atrag atenția experții Comisiei de la Veneția. Constituția prevede în mod clar că acestea ar trebui să fie măsuri excepționale, legislația promovată prin OUG a devenit o rutină.

Experții precizează că normele fundamentale ale funcționarii instituțiilor-cheie ale statului se schimbă prea repede și prea des, fără o pregătire și fără consultări, „ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatului și a motivelor reale care stau la baza unora dintre aceste schimbări.”

„Textele juridice rezultate nu sunt clare. Această practică slăbește controlul extern asupra Guvernului, contravine principiului separării puterilor și perturbă securitatea juridică. În ceea ce privește modificările ulterioare aduse celor trei legi în domeniul justiției, acestea ar trebui să se facă printr-o procedura legislativă normală”, se arată în documentul citat.

Experții mai arată că motivele pentru înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, denumită și Secția Specială, cu o competență definită vag, rămân neclare.

Comisia de la Veneția precizează că procurorii șefi din această secție au fost numiți în cadrul unui regim tranzitoriu care a eliminat de facto aripa procurorilor din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) din procesul de luare a deciziilor, care nu este în acord cu conceptul instituțional al CSM, privind separarea carierelor. De asemenea, nu este clar în ce măsură procurorii din secție și procurorul șef al acesteia fac obiectul controlului ierarhic al procurorului general.

„Această poate consolida opinia unora potrivit căreia adevăratul motiv al reformei instituționale este acela de a schimbă cursul anchetelor penale în unele cauze de notorietate”, explică experții europeni.

Comisia arată că schimbările făcute în cadrul SS prin OUG sunt alarmante. Astfel, este probabil că secția să primească (sau să fi primit deja) cauze complexe și importante privind corupția sau criminalitatea organizată. „Întrucât secția nu ar fi în măsură să soluționeze în mod eficace toate cauzele care intră în sfera să de competență, această riscă să constituie un obstacol în calea luptei împotriva corupției și a criminalității organizate,” se arată în document.

În ce privește numirile în marile parchete – DIICOT, DNA sau Parchetul General – Comisia arată că sistemul de numire și revocare a procurorilor din poziții înalte rămâne, în esență, același, ministrul Justiției jucând un rol decisiv în acest proces, fără a contrabalansa competențele președintelui României sau ale CSM.

„Se recomandă elaborarea unui sistem de numire care să confere Secției de procurori a CSM un rol cheie și proactiv în procesul de numire a candidaților în funcții înalte de conducere în cadrul sistemului Ministerului Public”, este recomandarea Comisiei.

Experții citați mai atrag atenția că este posibil că procurorii în funcție să fie îndepărtați din poziții că urmare a noilor criterii de eligibilitate, stabilite în mod arbitrar.

„Comisia de la Veneția îndeamnă autoritățile române să nu aplice noile criterii de eligibilitate procurorilor care erau deja în funcție la momentul adoptării respectivelor modificări legislative”, este altă recomandare.

Acest document este un draft de aviz, care a fost transmis mai multor autorități din România. El a fost realizat după ce o echipa de raportori a venit la sfârșitul lunii aprilie în țară noastră și a avut discuții cu mai mulți oficiali români.

Delegația s-a întâlnit cu președintele Iohannis, ministrul Justiției (Tudorel Toader atunci), procurorul general (Augustin Lazăr atunci), adjuncții săi și alți procurori, Consiliul Superior al Magistraturii, judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, parlamentari, ONG-uri, reprezentanți ai diferitelor asociații de magistrați și alte părți interesate.