Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, doresc un buget comun al zonei euro care să fie definitivat până în 2021, precum şi o mai mare solidaritate europeană în privinţa migraţiei
Principiile au fost puse de acord, rămân în suspensie chestiunile tehnice, asupra unora dintre ele fiind necesare în continuare negocieri. Este, între altele, cazul dimensiunii şi gestionarii bugetului zonei euro.
Marţi, la întâlnirea lor de la Meseberg, lângă Berlin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au afişat deplina lor unitate în chestiunile vizând reformarea zonei euro şi a consolidării întregii comunităţi europene. Au ajuns în cele din urmă la un acord – pilon esenţial – privind crearea bugetului comun european, dar şi în chestiunea extrem de fierbinte din ultimele zile referitoare la gestionarea migranţilor. « A fost o zi bună pentru prietenia franco-germana », a declarat dna Merkel după o şedinţă de lucru de câteva ore cu preşedintele Macron, însoţiţi de principalii membri ai guvernelor lor. « Acest summit, a spus la rândul său Emmanuel Macron, era aşteptat şi cred că ne aflăm aici la momentul potrivit », subliniind că « ne aflam într-un moment al adevărului pentru continentul european ».
Realitatea, spun analiştii politici din ambele tari, este că Uniunea Europeană se afla acum între un război comercial iniţiat de Statele Unite, provocările regimurilor autoritare sau ascensiunea populismului în Europa, începând cu Italia, iar concomitent, este supusă unei serii de ameninţări externe şi interne inedite, potrivit curierulnational
« Moment al adevărului »
După mai multe luni de negocieri, Emmanuel Macron a obţinut sprijinul « de principiu » al Angelei Merkel faţă de ideea sa privind crearea , până în 2021, a unui buget comun al zonei euro. Bugetul respectiv „va fi un buget real, cu venituri şi cheltuieli anuale.
Este vorba de un angajament politic pe care îl facem, care va necesita activităţi tehnice de elaborare la nivel ministerial, până la sfârşitul anului, iar, ulterior, modificarea Tratatului UE, anul următor. Acum intrăm în a doua etapă a vieţii monedei unice” europene, a explicat Emmanuel Macron.
Dimensiunea lui şi modul său de guvernare rămân deci a fi definite până la finele acestui an, având nevoie de acordul celorlalţi membri ai zonei. Este ştiut faptul că există reticente faţă de această idee nu doar la unele state din nordul Europei, ci chiar în cadrul UCD şi al aliaţilor dnei Merkel. Încă un lucru important asupra căruia s-a căzut de acord la Meseberg : Parisul şi Berlinul au convenit transformarea Mecanismului european de stabilitate(MES), foarte drag Germaniei, el putând juca rolul unui fond monetar european, capabil să acorde ajutoare financiare pe terme scurt, în special să salveze bănci în dificultate.
Aceste detalii au făcut obiectul unor multe luni de negocieri între miniştrii de finanţe francez şi german, Bruno Le Maire şi Olaf Scholz .
Migraţia : a fost solicitat un « răspuns european coordonat »
Angela Merkel a obţinut marţi, la summitul de la Meseberg susţinerea lui Emmanuel Macron în dosarul cel mai exploziv pentru ea în acest moment : criza migraţiei. După 13 ani la putere, dna Merkel se afla în faţa unui « ultimatum » din partea aliatului sau tradiţional bavarez, UCS( care deţine postul de ministru de Interne), care ameninţa implicit cu căderea guvernului dacă nu găseşte până la sfârşitul acestei luni o soluţie europeană la criza migraţiei.Situaindu-se de partea dnei Merkel, Emmanuel Macron s-a pronunţat în favoarea solidarităţii şi a unui « răspuns european coordonat ».
Concret, Franta se angajează să recupereze refugiaţi înregistraţi în Germania şi vice-versa. Vom avansa împreună pentru a obţine rezultate concrete şi progrese în ce priveşte politica europeană privind migraţia, a spus Macron la conferinţa de presă de la finalul summitului franco-german.
« Listele transnaţionale » la alegerile europarlamentare
Surprinzător, la summitul de marţi, Angela Merkel s-a pronunţat, pentru prima oară, în favoarea « listelor transnaţionale » la alegerile europene din 2024, un proiect foarte drag lui Macron, dar respins recent de Parlamentul European. Angela Merkel a susţinut, de asemenea, o altă idee a lui Macron, respectiv « iniţiativa europeană de intervenţie », la care ar urma să participe circa zece armate europene.
Cei doi lideri au semnat „Declaraţia Meseberg – Înnoirea promisiunilor Europei de securitate şi prosperitate”, document care prevede consolidarea Agenţiei UE pentru protecţia frontierelor (Frontex), reformarea sistemului de azil, instituirea unui buget al zonei euro şi transformarea Mecanismului European de Stabilitate într-un fond monetar european.
