Sfânta Cuvioasă Eufrosina a trăit în Alexandria în vremea împăratului Teodosie cel Mic (sec V). Ea a fost rodul staruintei în rugăciune către Dumnezeu a părinților ei, care i-a binecuvântat cu nașterea de prunci după o vreme îndelungată.
La vârsta de 12 ani, Eufrosina a devenit orfană de mama rămânând sub ocrotirea tatălui sau, Pafnutie. Împlinind vârstă de 18 ani și nevrând să se căsătorească,
Eufrosina a părăsit în taină casă părintească și, îmbrăcând haine bărbătești, a intrat într-o mănăstire de monahi. Starețul a primit-o, punând-o sub ascultarea părintelui Agapit.
Până la sfârșitul vieții sale – vreme de 38 ani -, Sfânta Eufrosina avea să trăiască în aceast așezământ monahal, dobândind o viață duhovnicească îmbunătățită, fără că cineva să cunoască faptul că este femeie.
Dumnezeu a randuit în chip minunat că tatăl sfintei, Pafnutie, să vină în această mănăstire pentru a primi sfaturi duhovnicești, în vremea când această se apropia de obștescul sfârșit.
Starețul i-a îndrumat pașii tocmai către cuvioasă, care, în tot acest timp, fusese cunoscută că monahul Smaragd. Recunoscându-și tatăl, care i-a împărtășit acesteia durerea pentru fiica pierdută în urmă cu atâta timp, cuvioasă l-a îndemnat să nu deznadajduiasca, pentru că își va vedea din nou fiica. Sfânta Eufrosina i-a spus atunci tatălui sau să revină în mănăstire peste trei zile.
Când Pafnutie a venit din nou, Sfânta Eufrosina se află pe patul de moarte. Atunci, sfânta i-a mărturisit lui Pafnutie că este fiica să. Pafnutie a fost marcat atât de profund de această întâmplare minunată încât, după moartea fiicei sale, a hotărât să îmbrace el însuși haina monahală, trăind în această mănăstire până la sfârșitul vieții.
Pe 25 septembrie facem pomenirea Sfântului Serghie de Radonej. Este unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți sfinți ruși. El este socotit drept unul dintre sfinții prin care Dumnezeu a renăscut monahismul isihast rus, prin îndeletnicirea cu rugăciunea neîncetată și revenirea la nevoințele ascetice.
Născut în ziua de 3 mai 1313 și trecut la cele veșnice în ziua de 25 septembrie 1391, la vârstă de 78 de ani, Cuviosul Serghie s-a arătat pe sine drept ctitor al uneia dintre cele mai mari lavre rusești – Lavra Sfânta Treime, aflată în nordul Moscovei – și al nenumăratelor suflete pe care le-a zidit și încă le mai zidește, prin cuvântul sau cu putere multă, prin rugăciunile sale cele bineprimite și, acum, prin cinstitele sale Moaște.
Tot în această zi facem pomenirea:
– Sfântului Mucenic Pafnutie Egipteanul;
– Sfântului Pafnutie anahoretul;
– Sfinților Mucenici Pavel și Tatis, cu fiii lor;
Mâine, 26 septembrie, facem pomenirea Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan.
Sursă: CrestinOrtodox.ro
