E risc de botulism alimentar. Verificați cu mare atenție toate alimentele preparate și conservate în gospodărie.

Pentru a nu vă infecta cu botulism, medicul Tudor Ciuhodaru ne-a dat 10 sfaturi, pe care ar fi bine să le urmați.

”Aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeți minim 10 minute orice conservă.

Patru persoane au ajuns la spital cu suspiciune de botulism după ingestia de șuncă de porc conservată în casă.

Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut că această boală:

1. Este rară, dar mortală.

2. Este produsă de cea mai puternică toxină bacteriană cunoscută.

3. Poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier (în special primăvara, după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie).

4. Cele mai frecvente surse sunt conservele preparate necorespunzător în casă ce oferă condițiile necesare pentru producerea şi transmiterea toxinei botulinice.

Conservele închise, fără aer, incorect sterilizate, permit ca sporii acestei bacterii anaraerobe – Clostridium botulinum – să contamineze, să germineze şi să producă neurotoxine.

Şi fructele, legumele, carnea de vită şi peștele pot deveni surse de botulism atunci când nu sunt respectate cu strictețe regulile individuale de igienă.

5. Produsele din comerț produc ocazional epidemii, însă cel puţin unele dintre acestea se datorează depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute de cumpărător.

6. Toxina poate fi inactivată cu ușurință prin procedeele casnice obișnuite de preparare a alimentelor. Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10 minute.

7. Sporii, în schimb, sunt foarte rezistenți la căldură, necesitând pentru inactivare expunere la 120°C, ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune.

8. Botulismul transmis prin alimente debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine, deși perioada de incubație poate varia între 4 ore şi 8 zile.

a) Caracteristică este paralizia simetrică, descendentă, ce se manifestă prin diplopie (vedere dublă), disartrie (tulburări de vorbire) şi/sau disfagie (dificultate la înghițit); apoi progresează, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzând gâtul, brațele, toracele şi membrele inferioare şi care poate duce la insuficiență respiratorie şi la deces.

Ptoza palpebrală (căderea pleoapelor) este frecventă şi la jumătate din pacienți se observă pupile dilatate sau fixe.

b) Greața, vărsăturile şi durerile abdominale pot apărea înainte sau după debutul paraliziei iar constipația şi retenția de urină fac parte adesea din tabloul clinic.

c) Sunt frecvente simptome ca amețeala, vederea încețoșată, gura uscată şi uneori durere şi uscăciunea în gât. Pacienții sunt în general alerți şi orientați, însă pot fi şi somnolenți, agitați şi anxioși.

d) Tipic, febra este absentă. ATENȚIE!!! Nu uitați 3 lucruri importante:

1. Aplicați tehnicile de conservare corectă a alimentelor în gospodărie.

Ele au drept scop îndepărtarea tuturor bacteriilor, de exemplu prin prepararea termică în oala sub presiune la 120 grade Celsius cel puţin 30 de minute

2. Asigurați eliminarea eventualelor toxine: aruncați orice aliment conservat dacă recipientul este bombat şi fierbeți minim 10 minute orice conservă.

3. Învățați să recunoașteți primele simptome.

Nu temporizați prezentarea la spital atunci când la 18-36 de ore după consumul de alimente conservate în casă, insuficient preparate termic, apar semnele de paralizie simetrică progresivă descendentă, fără febră sau afectare senzorială.

Primul ajutor constă în depurarea toxinei-şi eventual ABC. Antitoxina reprezintă tratamentul de elecţie”, spune Ciuhodaru.

Ce este botulismul?

Este o intoxicație, care apare că urmare a unei toxine produse de un tip de bacterie numit Clostridium botulinum. Cu o frecvența mai mică, infecția poate fi produsă și de Clostridium bărații și butyricum. Aceste bacterii sunt anaerobe, gram pozitive și formează spori, prin care produc contaminarea. Caracteristică acestor bacterii este că pot prolifera doar în medii în care nu există oxigen, iar acest lucru face că anumite surse de hrană, printre care cele conservate, să le ofere un mediu de proliferare perfect. Neurotoxina produsă de această bacterie este una dintre cele mai agresive toxine cunoscute.

Cauze și factori de risc

Cele mai multe dintre cazurile de botulism apar la copiii cu vârstă sub un an și sunt rezultatul expunerii acestora la sol contaminat sau prin consumul de alimente ce pot conține bacteria. Se știe că mierea de albine și siropul de porumb sunt cele două tipuri de alimente care pot fi contaminate cu spori de Clostridium (sporii sunt o formă prin care bacteriile rezistă, luni de zile sau chiar ani, atunci când ajung în medii neprielnice dezvoltării). Copiii mai mari și adulții au mecanisme naturale de apărare, care împiedică dezvoltarea bacteriilor în intestin, înainte că acestea să elibereze neurotoxina într-o cantitate suficientă pentru declanșarea bolii.

Aproximativ 15% dintre cazurile de botulism sunt provocate de alimente care conțîn toxina botulinica. Acestea pot fi conservate, preparate în casă sau industrial.

Cel mai frecvent, toxina botulinica a fost găsită în conservele care au puțîn acid, cum ar fi cele de: sfeclă, spanac, ciuperci și fasole verde, precum și în conservele de ton, dar și în peștele afumat și sărat, precum și în produsele din carne: semipreparate de tipul cârnaților și al suncii. Metodă de conservarea a unor alimente, prin adăugarea de ulei la suprafață acestora, creează condiții de anaerobioză, propice pentru producerea toxinei botulinice. Toxina botulinica este distrusă prin fierbere timp de 10 minute.

Botulismul, că urmare a contaminării unei plăgi, apare în circa 20% dintre toate cazurile de botulism și se datorează șporilor. Rată de apariție pentru acest tip de botulism a crescut în ultimii ani, datorită consumului de droguri, deoarece sporii bacteriei se găsesc în pudra de heroină și cocaină. Botulismul nu se transmite de la persoană la persoană, dar este recomandată evitarea contactului cu fluidele și secrețiile bolnavilor.

Tipuri de botulism

Bacteriile botulinice se găsesc în natură, în sol și sedimente fluviale sau marine. În sine, acestea nu sunt dăunătoare, dar, dacă au un mediu propice, lipsit de oxigen, proliferează și produc toxine foarte otrăvitoare. Sticlele închise, conservele, solul bătut, noroiul  sau, ocazional, corpul uman sunt medii propice pentru dezvoltarea acestor bacterii.

Există 3 tipuri principale de botulism:

• botulismul alimentar – apare atunci când sunt consumate alimente ce conțîn toxine, deoarece nu au fost conservate sau gătite corespunzător;

• botulismul prin plagă – se produce atunci când o rana este poartă de intrare pentru bacterii, inclusiv în cazul injectării de droguri în mușchi;

• botulismul infantil – atunci când un copil mai mic de un an primește alimente contaminate cu o formă rezistență (spori botulinici), cum ar fi mierea de albine.