Proporția dizabilității atinge 40- 50%, în rândul bolnavilor care au avut un episod sau mai multe de AVC, această patologie fiind urmată de demență, boala Parkinson și epilepsie.
Fibrilaţia atrială (FA) creşte de 5 ori riscul de AVC ischemic și este cauza a 30% dintre cazurile de AVC ischemic, accidentul vascular cerebral provocat de FA având cea mai mare rată de mortalitate (25% la 1 lună, 40% la un an). În plus, pacienţii cu fibrilație atrială au o probabilitate cu 50% mai crescută să rămână cu dizabilităţi majore în urma unui AVC, față de cei care nu suferă de această afecţiune. De aceea, depistarea şi tratamentul fibrilaţiei atriale este un aspect vital care trebuie luat în considerare și de medici, dar și de pacienți.
Opinia îi aparține dr. Irinel Parepa, șefa Secţiei de Cardiologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, așa cum a arătat în cadrul conferinței „AVC 360° – Călătoria Pacientului”, care a avut loc la Constanța.
Cea de-a doua conferință din cadrul primului program național multidisciplinar despre accidentul vascular cerebral din România a reunit 197 de participant, potrivit unui comunicat remis de Fabrica de PR. Printre aceștia s-au numărat medici, studenți, psihologi, kineto si fizioterapeuți, deci specialiști implicați în tratarea accidentului vascular cerebral, din zonele de Medicină de familie, Neurologie, Neurochirurgie, Medicină Fizică și de Reabilitare, Geriatrie și Gerontologie, Psihologie Clinică, la care s-a alăturat, în premieră, și Cardiologia.
Un alt aspect important abordat a fost legat de consecințele acestei patologii: dizabilitățile cu care rămân supraviețuitorii. În prezentarea sa, „De la boală la handicap”, dr. Iolanda Dinu, de la Comisia de Evaluare a persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH), a subliniat faptul că, în prevalenţa bolilor neurologice cu încadrare în grad de handicap, AVC-ul ocupă primul loc în România, într-o proporție de 40- 50%, fiind urmat de demență, boala Parkinson și epilepsie.
Tocmai de aceea, ”recuperarea pacienţilor cu AVC trebuie iniţiată imediat după stabilirea diagnosticului şi când starea pacientului a devenit stabilă – în primele 72 ore. Începerea recuperării la mai mult de 3 luni de la episodul acut micşorează gradul de succes în corecţia deficitelor”, a precizat dr. Mădălina Gabriela Iliescu, adăugând că unităţile medicale specializate de reabilitare sunt esenţiale în spitalele de urgență.
Unele dintre întrebările punctuale care au condus la discuții concrete în rândul medicilor, în special al celor cardiologi, neurologi și neurochirurgi, s-au referit la „cât de mult scădem tensiunea la pacientul care se prezintă cu AVC?”, „cum acționăm în cazul pacienților care au tratament cu anticoagulant?”, „cum acționăm la cei la care s-a făcut tromboliză?”.
