Liviu Dragnea a faultat din toate pozițiile bugetul României în cazul scandalului cu fonduri europene în care este urmărit penal.
Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, a deviat ilegal, susține DNA, milioane de euro către Tel Drum SA, companie unde tot el s-ar fi aflat și la primire.
Când mișcarea a fost descoperită, Dragnea s-a transformat în arbitru și, ajuns în liga mare a politicii, a rescris regulile jocului astfel încât golul dat la bugetul statului, în valoare de cel puțin 7,3 milioane de euro, să fie acoperit din banii noștri.
Oportunist, pesedistul a mascat problema Tel Drum, strecurând-o printre alte proiecte cu nereguli și oferind o portiță de scăpare și altor baroni locali.
RISE Project a documentat în arhivele instanțelor din Teleorman strategiile folosite de Dragnea în jocul cu bani europeni care ne-a păgubit pe toți.
SCRISOARE CĂTRE ANAF
În aprilie 2014, Liviu Dragnea, vicepremier în guvernul Ponta, a trimis o scrisoare către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) Teleorman în care a solicitat încetarea executării silite împotriva Consiliului Județean Teleorman (CJ). ANAF ceruse anterior CJ-ului să achite peste 2,8 milioane de euro, echivalentul pagubei constatate în contractul pentru reabilitarea drumului județean 506 (DJ506) din Teleorman, județul de baștină al lui Dragnea.
Pe scurt, DJ 506, întins între localitățile teleormănene Cervenia, Vitănești și Băbăița, a fost asfaltat de Tel Drum SA cu bani de la UE, în baza unui contract acordat firmei în 2010 de Consiliul Județean Teleorman, condus atunci de Liviu Dragnea.
Oficiul European de Luptă Anti-fraudă (OLAF) și DNA consideră că procedura de acordare a acestui contract și implicit a fondurilor europene aferente a fost viciată de către Liviu Dragnea și grupul său infracțional organizat.
Procurorii anticorupție spun că politicianul PSD a și dat și a și luat, fiind nu doar președintele CJ ci și beneficiarul din umbră al Tel Drum SA – firma în ale cărei conturi au intrat banii europeni.
În final, România a trebuit să înapoieze Uniunii Europene o parte din banii încasați de Tel Drum SA, însă nu din conturile corporației și nici măcar din conturile CJ Teleorman, ci de la bugetul statului. Scrisoarea către ANAF, pe care o puteți consulta mai jos, indică pașii făcuți de Dragnea pentru a acoperi gaura dată de Tel Drum din banii noștri.
Aceeași schemă a fost descoperită de DNA și, respectiv, OLAF în cazul asfaltării unui alt drum județean din Teleorman, DJ 701, lucrarea primită tot de Tel Drum și tot de la CJ-ul lui Dragnea.
În total, peste 7,3 milioane de euro au fost plătiți de la buget în contul afacerii Dragnea-Tel Drum. La nivel local Dragnea a făcut cărțile în cazul contractelor câștigate de firma sa de casă, în timp ce la București ambele contracte au fost aprobate, în 2009, de Elena Udrea, pe atunci ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului.
OPORTUNITATEA POLITICĂ
În misiva expediată, Dragnea comunica ANAF-ului că banii datorați de CJ Teleorman în contul contractelor derulate cu Tel Drum au fost achitați integral în baza Ordonanței de Guvern 14 (OG14) din 2013. Dragnea era atunci vicepremier, adică al doilea om ca influență din Guvernul Ponta. Din această poziție, el a reușit să treacă prin Guvern un act normativ prin care a scos atât CJ Teleorman cât și Tel Drum SA de sub incidența neregulilor găsite în contractele cu fonduri europene. Gaura financiară a fost astfel acoperită de toți românii, de la bugetul central.
Abil, pesedistul a mascat problema Tel Drum, strecurând-o printre alte proiecte cu nereguli și oferind aceeași soluție financiară altor consilii județene. Astfel, Dragnea și-a fidelizat, pe termen lung, baroni locali.
Schema a fost concepută în doi timpi.
Până la OG14, Dragnea a făcut o analiză și a constat că la nivel național neregulile din contractele pe fonduri europene erau de aproximativ 170 milioane de euro. A explicat totul într-o notă de fundamentare pe care a semnat-o.
A lăsat-o însă pe Sevil Shhaideh să-și asume ordonanța, să-și pună numele pe actul care a echivalat cu o amnistie fiscală pentru baronii locali.
Ordonanța avea următorul principiu: autoritățile locale care trebuiau să înapoieze bani din cauza licitațiilor trucate sau a decontărilor nejustificate din fonduri europene erau iertate de datorii, pagubele urmând să fie acoperite din bugetul central.
Până la noua ordonanță, banii erau plătiți de consiliul județean către ANAF, iar de aici, prin Ministerul Finanțelor, către Comisia Europeană. Actul guvernului a scurtcircuitat acest traseu și a pus la adăpost Tel Drum SA de eventuale cereri de înapoiere a fondurilor europene de care beneficiase.
Nici Liviu Dragnea și nici Sevil Shhaideh nu au răspuns întrebărilor adresate de RISE Project.
RISE Project a arătat că în ultimii zece ani Tel Drum a câștigat contracte de sute de milioane de euro de la CJ Teleorman.
În cazul contractelor câștigate de Tel Drum în Teleorman, Ministerul Dezvoltării a plătit, în 2014, peste 7,3 milioane de euro din bugetul propriu pentru corecții financiare. Banii au ajuns mai întâi la Ministerul Finanțelor și de aici la Comisia Europeană.
N-a fost singurul caz.
În total ministerul a decontat în acel an 27,5 milioane euro pentru achiziții viciate și licitații trucate pe același model în alte zone ale țării.
Imediat după recepționarea scrisorii de la Dragnea, ANAF a șters datoriile de milioane de euro ale Consiliului Județean din Teleorman. Pe 30 aprilie 2014, șeful ANAF Teleorman a anunțat consiliul că a oprit executarea silită a 2,8 milioane euro.
Anterior, pe 9 aprilie 2014, CJ Teleorman a fost exonerat de plata altei datorii de 4,5 milioane de euro. Iertarea a survenit tot pe filiera Dragnea și tot în urma unei cereri ajunse la ANAF Teleorman de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), condus de politicianul PSD.
Practic, Dragnea 2014, vicepremier în guvernul Ponta și șef MDRAP, a încercat să-l absolve de orice vină pe Dragnea 2009, președinte de consiliu județean.
AJUTAT DE UDREA
N-a fost prima dată când ministerul Dezvoltării a intervenit în favoarea CJ Teleorman pentru contractele cu Tel Drum. S-a mai întâmplat și în 2011-2012 când ministerul era condus de Elena Udrea. Atunci, o echipă de investigatori ai Comisiei Europene a constat că cele două licitații pentru care Liviu Dragnea este acum investigat, DJ 701 și DJ 506, n-au fost făcute cu respectarea legii.
Experții de la Bruxelles susțineau că cele două contracte au fost dirijate către Tel Drum. Investigația lor a vizat și legătura dintre Liviu Dragnea și Tel Drum. Au cerut lămuriri de la Agenția Națională de Integritate care a răspuns însă că nu există niciun conflict de interese.
A urmat un joc de ping-pong între autoritățile de la București și cele de la Bruxelles.
În prima fază Bruxelles-ul a cerut ministerului Dezvoltării să returneze toți banii, adică peste 27 de milioane de euro. Ministerul a negociat cu Comisia Europeană și în final a obținut reducerea sancțiunii de la 27,6 de milioane la 7,3 milioane euro. Într-una dintre scrisorile trimise forului european, ministerul a explicat că CJ Teleorman a acționat corect când a limitat timpul alocat unei licitații la 15 zile pentru că era vorba de o situație excepțională.
Ministerul și-a schimbat însă părerea după ce Elena Udrea a fost înlocuită de la conducere, pe 9 februarie 2012. Două săptămâni mai târziu, sub mandatul lui Cristian Petrescu, a fost înregistrată oficial prima penalizare pentru licitațiile din Teleorman. A doua a fost consemnată în momentul în care Petrescu a fost schimbat cu Eduard Helvig, în iunie 2012. ANAF a obținut undă verde pentru a recupera banii în 2013, însă imediat a primit ordinul ministerial gândit de Dragnea prin care datoriile au fost anulate.
Jocul continuă în condițiile în care DNA, cu sprijinul OLAF, a declanșat de curând urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea și i-a pus acestuia sechestru pe avere. Instituțiile statului nu s-au constituit însă deocamdată ca parte civilă pentru a reclama și a recupera prejudiciul.
Până să ajungă să-și amnistieze prietenii din Teleorman, Liviu Dragnea a apelat la judecători. Licitațiile câștigate de Tel Drum au fost contestate înainte ca banii europeni să curgă în conturile corporației din Teleorman. Un competitor al Tel Drum s-a adresat în 2009 Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), instituția care decide dacă o licitație este corectă sau nu. Adversara Tel Drum, firma KEMNA Materiale de Constructii, susținea că CJ Teleorman a menționat în caietul de sarcini că va bate palma cu constructorul care deține o stație de asfaltare în Teleorman.
KEMNA a argumentat însă că poate aduce asfaltul din altă parte fără ca acest lucru să afecteze calitatea lucrării. CNSC și apoi judecătorii Curții de Apel București au decis că CJ avea dreptate să ceară constructorilor să dețină o stație de asfaltare în Teleorman sau în județele învecinate. Comisia Europeană n-a fost convinsă și a relatat într-un raport că această condiție este una dintre cele care au viciat licitația. A fost contrazisă însă de Curtea Supremă care la finalul anului 2014 a decis că licitația organizată în 2009 la Teleorman a fost legală. După doi ani, Oficiul European Antifraudă (OLAF) a revenit și a spus că licitația a fost trucată.
Decizia ICCJ
Ancheta a ajuns la DNA care a descoperit că cerințele tehnice au fost date cu dedicație de colaboratorii lui Liviu Dragnea în favoarea Tel Drum. Ca să nu rateze ținta, funcționarii CJ Teleorman au mai solicitat în caietul de sarcini ca viitorul constructor să folosească o metodă foarte specifică de asfaltare. Au creionat aproape perfect specificațiile tehnice ale unui utilaj pe care îl deținea chiar Tel Drum.
Ancheta OLAF a venit la pachet cu o nouă penalizare pentru Consiliul Județean Teleorman. Este vorba de peste 20 milioane de euro peste cele 7,3 milioane deja amnistiate de ordonanța concepută de Liviu Dragnea în 2013. Judecătoria Alexandria a decis că instituția trebuie să plătească, dar rezultatul final este așteptat în următoarele luni la Tribunalul Teleorman.
sursa:riseproject
