Într-o alocuţiune rostită la Bruxelles, disidentul rus Vladimir Bukovski (foto) a dezvăluit că, pe data de 17 ianuarie 1989, o delegaţie a Comisiei Trilaterale, formată din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-preşedintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller şi fostul secretar de stat al SUA Henry Kissinger, s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge că URSS trebuie să se integreze în marile instituţii financiare ale lumii: GATT, FMI şi Banca Mondială.
Potrivit lui Bukovski, cuvintele lui d’Estaing ar fi fost: “Domnule preşedinte, nu vă pot spune exact când se va întâmpla, probabil în 15 ani, dar Europa va fi un stat federal şi trebuie să vă pregătiţi pentru asta. Trebuie să lucraţi cu noi şi cu liderii europeni să stabiliţi cum veţi reacţiona, cum le veţi permite celorlalte state est-europene să interacţioneze cu Europa unită sau cum să deveniţi o parte a ei. Trebuie să fiţi pregătiţi”.
Vladimir Bukovski subliniază: “Asta se întâmpla în ianuarie 1989, într-o vreme în care Tratatul de la Maastricht nu exista nici măcar în proiect. Cum naiba ştia Giscard d’Estaing ce se va întâmpla peste 15 ani? Şi, surpriză, cum de a devenit tocmai el autorul Constituţiei Europene, în 2002?”
A urmat, pe 1 decembrie, întâlnirea lui Gorbaciov cu Papa, iar pe 2-3 decembrie 1989, celebra întâlnire de la Malta dintre Gorbaciov şi preşedintele american George Bush senior.
A urmat prăbuşirea blocului comunist brusc şi dintr-odată. Bukovski avea dreptate să creadă că ceva nu este în regulă…
Dacă deschideţi site-ul Companiei Naţionale de Drumuri, la capitolul ”Proiecte cu impact internaţional”, veţi găsi reţeaua TEM de autostrăzi pe care România trebuie să o construiască pe teritoriul său, conform unor înţelegeri internaţionale semnate deja. Printre acestea este şi autostrada Giurgiu-Bucureşti-Focşani-Albiţa, numită Autostrada Inelară a Mării Negre, porţiunea românească. Asta înseamnă că în jurul Mării Negre va exista o autostradă.
De ce? Această autostradă, precum şi celelalte proiecte de infrastructură din zonă au menirea de a lega Europa de zonele unde se află marile resurse energetice din Caucaz şi Orient.
”Momentul 1989, adică prăbuşirea lagărului comunist, a avut la bază nevoia de expansiune a Europei către zăcămintele energetice din Est!”, este de părere prof. univ. dr. ing. Marian Rizea (foto), reputat specialist pe probleme de contraspionaj economic.
În zona asiatică sunt concentrate 75% din rezervele mondiale de petrol şi gaze.
Exportul de civilizaţie europeană către Est, la care asistăm şi astăzi, are drept scop luarea sub control a statelor deţinătoare de resurse energetice, dar şi a statelor prin care vor trece aceste resurse energetice. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană tot înglobează, începând din 1989, ţările poziţionate în jurul Mării Negre. În viitor, cu cât ne vom apropia de momentul numit ”Mortea petrolului”, adică al epuizării zăcămintelor mondiale, probabil prin 2050 sau 2060, cu atât aceste resurse se vor scumpi, iar cel care le deţine se va îmbogăţi foarte mult!
Aceste informaţii sunt subliniate în cartea ”Securitatea energetică la Marea Neagră”, un volum editat de Academia Naţională de Informaţii Bucureşti.
”Pe lângă resursele energetice au contat, pentru cotitura din 1989, şi resursele umane din zonă precum şi imensa piaţă de desfacere”, a mai spus Marian Rizea.
Care este perspectiva?
Conform declarațiilor generalului Mircea Chelaru, se preconizează că încurând va dispărea subit 90% din populaţia lumii. În varianta publicată în volumul ”Are capitalismul viitor?”, scrisă de politologi de talie mondială, ar urma să moară brusc doar 10% din populația lumii.
În fine, motivul: se apropie momentul epuizării rezervelor de petrol, implicit a îngrăşămintelor chimice – lucru care va reduce la jumătate producţia agricolă. Se va muri, practic, de foame!
Generalul Chelaru spune că, în conformitate cu studiile OPEC, resursele cunoscute de petrol însumează 1.600 de miliarde de barili. În ritmul de consum actual, peste 20 – 30 de ani, omenirea nu va mai avea petrol. Adică dispare civilizaţia hidrocarburilor. Asta nu înseamnă însă doar colapsul producţiei de energie termică şi al motoarelor cu ardere internă, pentru care există deja alternative.
”Din păcate, o să dispară şi îngrăşămintele chimice, care se obţin din petrol, şi, din această cauză, va scădea cu 50% producţia agricolă a omenirii. Pentru a preveni foametea, va fi sacrificată o parte a populaţiei. Sună cinic, dar acestea sunt datele problemei”, a spus Mircea Chelaru.
