După ce a pierdut alegerile, Norica Nicolai vrea să schimbe Constituția ca să-l suspende pe Iohannis!

După o absența de aproape trei săptămâni din spațiul public, că urmare a eșecului rușinos de la europarlamentare, Norica Nicolai reapare cu propuneri de modificare a Constituției.

 

Norica Nicolai vrea că imunitatea parlamentarilor și a președintelui țării să fie „reglementate” în Constituție. Ea sugerează că ar fi cazul că președintele țării să poată fi anchetat mai ușor, să i se poată ridică imunitatea în condiții mai favorabile celor care propun acest lucru.

„Trebuie în momentul de față să profităm de această discuție, că nu revizuim în fiecare zi Constituția. Îmi doresc să avem o revizuire foarte serioasă a Constituției și noi vom face niște propuneri foarte clare. Mă gândesc să vedem care sunt atribuțiile Guvernului, Parlamentului și Președintelui, pentru că în momentul de față sunt chestiuni care pot duce la blocaje constituționale și nu cred că este normal că CCR să fie arbitrul permanent, asta înseamnă că ai de-a face cu o clasa politică imatură, incapabilă să gestioneze politic realitatea.

Doi, va trebui reglementată imunitatea, să vedem procedurile de ridicare a imunității și pentru parlamentari și pentru Președinte, pentru toată lumea trebuie să existe același timp de standarde. Trebuie să ne gândim la drepturile economice și după aceea la atribuțiile CCR”, a declarat Norica Nicolai pentru stiripesurse.ro.

Imunitatea prezidențială este însă aproape identică cu imunitatea parlamentară și este reglementată în principal de Articolul 84 al Constituției României. Acesta prevede în primul rând că președintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, apoi că imunitatea prezidențială este supusă acelorași reglementări că și cea parlamentară, și anume Articolului 72 al Constituției României.

Astfel, președintele poate fi urmărit și trimis în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu poate fi percheziționat, reținut sau arestat fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea să. Urmărirea și trimiterea președintelui în judecată penală se poate face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, competență de judecată aparțînând Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În ceea ce privește punerea sub acuzare a președintelui, Articolul 96 al Constituției României prevede că președintele României poate fi pus sub acuzare, pentru înalta trădare, de către Camera Deputaților și Senat, în ședința comună, cu votul a cel puțîn două treimi din numărul deputaților și senatorilor. Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru că acesta să poată da explicații cu privire la faptele ce i se imputa. Președintele este suspendat de drept începând de la dată punerii sub acuzare și până la dată demiterii. Competență de judecată în ceea ce privește cazurile în care este acuzat președintele României aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, acesta fiind demis de drept la dată rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.