Casa Poporului are un singur buncăr antiatomic, legat prin 20 de kilometri de catacombe cu principalele instituţii ale statului, cum ar fi Palatul Cotroceni sau fostul Comitet Central, actualul Minister de Interne din Piaţa Revoluţiei. Prin aceste catacombe Ceauşescu voia să circule cu maşini cu motoare electrice. Al doilea buncăr al dictatorului se află sub Ministerul Apărării şi înglobează o contrucţie germană din al doilea război mondial. Aceste secrete ale Bucureştiului au fost dezvăluite de regretatul colonel Nicolae Kovacs.
”Ceauşescu voia să demonstreze prin Casa Poporului că este cel mai tare conducător din blocul socialist. Şi a reuşit”, a dezvăluit regretatul colonel în rezervă Nicolae Kovacs, omul care a condus zona cea mai secretă a lucrărilor din zona Casa Poporului, inclusiv sediul actualului Minister al apărării şi clădirea Marriott.
Kovacs, absolvent al secţiei de construcţii speciale din Acadmia Militară, a avut comanda celor 12.000 de militari rezervişti care au lucrat la acest edificiu gigantic.
Colonelul a spus că în Casa Poporului sunt 5.000 de încăperi şi că în subteran are şapte etaje, ultimul fiind ocupat de buncărul antiatomic al lui Ceauşescu, o incintă cu pereţi din beton de 1,5 metri grosime, plus o placă de eclatare, care nu poate fi penetrată de radiaţii. Adăpostul este compus din sala principală, adică punctul de comandă, cartierul general care trebuia să aibă legături telefonice cu toate unităţile militare din România, şi mai multe apartamente de locuit, destinate conducerii statului, în caz de război.
A lucrat la toate tunelurile dictatorului
Sala principală trebuia să aibă o masă mare în mijloc şi, pe pereţi, un sistem de hărţi ale României, în relief. Ceauşescu voia ca hărţile să poată fi apropiate sau depărtate prin comandă din butoane, adică totul trebuia să fie automatizat. Pentru ventilaţie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi. Aveam vreo 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului, restul a fost de producţie românească.
Ca ofiţer superior specializat în construcţii speciale, Kovacs a lucrat la tot ce însemană pasaje secrete realizate în timpul lui Ceauşescu. Este vorba de aproxiamtiv 20 de kilometri de tuneluri realizate, la cererea lui Ceuşescu, în aşa fel încât să se poate circula prin ele cu maşini cu motor electric. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului şi de aici pleacă două tuneluri mari, unul spre fostul Comitet Central – Actulaul Minster de Interne din Piaţă a Revoluţiei – şi unul spre actualul Minister al Apărării. Cele dinspre Piaţa Revoluţiei sunt întrerupte din loc în loc de uşi de şapte tone grutate fiecare, pentru a închide etanş zona în caz de necesitate. Sunt şi unele tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de Metrou Izvor. Au fost înglobate în acest sistem şi catacombele mai vechi, relalizate în perioada interbelică, cum e cel din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea…
Al doilea buncăr antiatomic al lui Ceauşescu… a fost început de Hitler
Concomitent cu şantierul Palatul Poporului, Kovacs a lucrat şi la clădirile ”speciale” din apropiere, actualul Marriott şi Ministerul Apărării. ”Pe locul ales pentru minister era deja un buncăr cu un planşeu din beton de 1,2 metri grosime, contruit de nemţi prin 1942. De acolo, armata germană, dislocată în România, avea legătură telefonică directă cu Hitler. Am încercat să demolăm acea structură, dar era prea gru şi am hotărât să o înglobăm în noul imobil. Aşa a devenit construcţia lui Hitler al doilea buncăr antiatomic al lui Ceuşescu, care nu este sub Casa Poporului, cum s-a spus mereu, ci, repet, sub Ministrul Apărării”, a detaliat Nicolae Kovacs.
Casa Poporului este pe locul doi în lume ca mărime
Casa Poporului, astăzi Palatul Parlamentului, este pe locul doi în lume ca mărime, după Pentagon, şi are 86 de metri înălţime, de la nivelul solului, şi încă 90 de metri sub pământ. Face parte din zona sistematizată de Ceauşescu în care sunt cuprinse Ministerul Apărării, Hotel Marriott, Casa Radio, Casa Academiei şi Bulevardul Unirii, cu toate construcţiile de pe acest tronson.
